Un leac sigur pentru bolile autoimune: Alimentaţia sănătoasă

„Oferiţi mai multă atenţie calităţii alimentelor”

Poliartrita reumatoidă este una din cele mai frecvente boli autoinfla­ma­to­rii, care atacă, cel mai adesea, arti­cu­laţiile. Ca majoritatea bolilor auto­infla­matorii, cauza exactă nu se cu­noaşte. Ceea ce se ştie este că sistemul imuni­tar, care are capacitatea de a recunoaşte toate celu­lele propriului corp, „pierde” această capacitate şi nu îşi mai recu­noaşte anumite celule din articulaţii, pe care începe să le atace (la fel cum atacă o bacterie, în cazul unei infecţii).

Prin urmare, apare in­flamaţia articulaţiilor, cu durere, pier­derea mobilităţii, tume­facţie. Când e vorba de tratamente, ma­joritatea reco­mandărilor alunecă spre medicaţia alopată. Există însă şi anu­mite studii care au demonstrat eficienţa alimen­taţiei vegetariene sau prepon­derent vegetariene în cazul bolilor auto­imu­ne. Şi chiar dacă ele nu se bucu­ră de o aprobare ma­joritară în lumea ştiinţifică, atâta timp cât tratamentul propus nu ex­pune pacientul niciunui pericol, merită să i se acorde o şansă, mai ales dacă alternativa este un tratament medicamentos, cu destul de multe efecte adverse. Un lucru impor­tant pentru sănătatea noas­tră, care devine EXTREM de important în cazul pacienţilor cu boli auto­imune, este CALITATEA alimentaţiei, care pri­mează faţă de tipul alimen­taţiei. Adică, este mai puţin important ceea ce mân­căm (vegetarian sau nu), atâta timp cât mâncarea este de calitate. Prin calitate, mă refer la cât mai puţine pesticide, hor­moni, anti­biotice, conservanţi etc., deci o mâncare bio­logică. De ce este oare acest lucru atât de impor­tant? Pentru că substanţele enumerate ante­rior nu pot fi procesate de organism în mod cores­punzător.

Este ca şi cum la vârsta de 60 de ani, după ce nu ai avut nici un contact cu tehnologia, vine ne­potul şi îţi pune o tabletă elec­tronică în mână zicân­du-ţi să o foloseşti. Vei şti să faci acest lucru? Pro­babil că nu, dar este posibil ca după o perioadă de timp, cu ajutor din partea nepotu­lui, să înveţi să faci acest lucru. În acest timp însă, este posibil să mai faci greşeli, să apeşi pe butoanele care nu trebuie. Acelaşi lucru se întâmplă şi cu orga­nismul nostru: pus în faţa unor substanţe noi, intro­duse recent în alimentaţie, devine derutat, şi începe un proces nou de învăţare care durează timp în­de­lungat. Problema este că pe par­cursul acestui proces o să apară frecvent greşeli. Una din aceste greşeli este această dezorientare a sis­temului imuni­tar, deoarece şi el trece prin acest pro­­ces de învăţare. Şi tocmai această dezorientare a sis­temului imunitar duce la apariţia acestor boli autoimune.

Evitaţi supermarketul

Prin urmare, încercaţi să oferiţi mai multă atenţie calităţii alimentaţiei. S-ar putea să fie mai greu, dar nu imposibil. S-ar putea să fie mai scump, dar per ansamblu, MULT mai ieftin (plăteşti mai mult acum, dar rămâi sănătos, ceea ce este fără de preţ). Încercaţi să ocoliţi mâncarea din supermarket. Nu poate fi sănătoasă. Supermarketurile au nevoie de furnizori capabili să le ofere cantităţi mari de produse, şi cum trăim în secolul competiţiei, acest lucru va face ca între furnizori să apară o goană după costuri mai mici de producţie, chiar dacă aceasta este în detrimentul calităţii. Un exemplu concret: va putea un furnizor să ofere o cantitate suficientă de lapte, dacă vacile sale vor produce aşa cum a lăsat na­tura, adică păs­când pe pajişte? Nu! El va avea nevoie de eficien­tizare, adică de ferme în care vacile stau aglo­merate într-o hală şi nu fac nimic decât să mănânce toată ziua… cu sigu­ranţă, nu iarbă verde. Deci, cât de sănă­tos poa­te să fie laptele unei vaci seden­tare, care nu mănâncă ceea ce a învăţat de-a lungul evoluţiei, şi care pe dea­su­pra mai primeşte şi anti­biotice, pen­tru controlul unor posi­bile infecţii devas­ta­toare pentru ferma respec­tivă? Şi exemplele pot continua la nesfârşit.

O alimentaţie de calitate în­seam­nă şi mâncare cât mai puţin procesată, deoarece prin procesare se distruge o cantitate importantă din nutrienţii din hrană. Şi, de ase­menea, trebuie să exis­te un echili­bru între hrana vie, cru­dă, şi cea pre­parată termic. În con­clu­zie, în­cercaţi să vă procuraţi hrana de la mici producători, de la ţăranul din piaţă, dar chiar şi acolo, nu cum­păraţi de pe taraba unde toate me­rele sunt frumoase şi identice, luaţi de acolo de unde sunt cu imper­fecţiuni şi variate ca formă.

Suplimente antiinflamatoare

Combaterea inflamaţiei se mai poate face şi prin suplimentarea alimentelor cu efecte antiinflamatoare, deoarece sunt aproape lipsite de efecte adverse şi pot fi consumate pe termen lung, reducând nevoia de me­dicaţie. Unul din acestea, a cărui acţiune a fost do­vedită în studii ştiinţifice, este turmericul. Un con­diment indian, pe care putem să îl consu­măm în amestec cu alte plante, pentru a-i creşte biodis­ponibi­litatea. Se amestecă părţi egale de turmeric, cacao, scorţişoară, ulei extravirgin de măsline, iar la sfârşit, se presară şi puţin piper negru măcinat. Se consumă o linguriţă, două pe zi din acest ames­tec de pulberi. (Atenţie cres­cută la per­soanele care iau medicamen­te anti­trom­botice, deoarece turmeri­cul poate poten­ţa acest efect. Discutaţi cu me­dicul dvs. înainte).
Mai mult potasiu

Modalitatea naturală prin care corpul nostru combate stările de inflamaţie excesive este prin eli­berarea unui anumit hormon, denumit cortizol. Pe lângă efectul său antiinflamator, acest hormon mai are şi alte efecte, unul din ele fiind eliminarea pota­siului (K) din organism, prin creşterea ex­cre­ţiei sale la nivelul rinichiului. Prin urmare, putem să mărim secreţia de cortizol mărind canti­tatea de po­ta­siu din organism. Însă mare atenţie, dezechi­librele acestui mineral duc la probleme grave de sănătate, cum ar fi aritmiile cardiace. Prin urmare, nu ne putem juca cu această substanţă după bunul nostru plac. Ceea ce putem face este suplimen­tarea sa DOAR în cazul în care nive­lul său din sân­ge este scăzut. Su­plimentarea poate fi făcută fie prin me­dica­mente, fie prin mări­rea aportului alimentar. Me­toda din urmă este preferabilă, deoa­re­ce posibilita­tea creşterii exce­sive a nivelului de potasiu este aproape nulă, or­ganismul având mecanisme foar­­te fine de reglare a absorbţiei sale din hra­nă.

Alimente bogate în potasiu sunt: cartofii, sucul de roşii, le­gu­mele de culoare ver­de închis, fasolea verde, iaur­tul, prunele deshidratate, sucul de morcovi, peş­tele, soia, bana­nele, laptele. Prin urmare, dacă în urma analizelor de sânge se de­tectează un ni­vel scă­zut de potasiu, se începe un tra­tament de su­pli­men­tare, prin consu­marea acestor ali­mente.

Apelaţi la probiotice. De calitate!

Un alt capitol care merită atenţie este micro­bio­mul nostru (în intestinele noastre trăiesc o canti­tate imensă de populaţii de microorganisme, fără de care viaţa nu ar fi posibilă, denumită microbiom). Rolul lor decisiv în evoluţia diferitelor boli de-abia începe să fie descoperit de medicina modernă. Este demon­strat că în bolile autoimune, aceste populaţii sunt afectate, şi există şi studii de calitate, care au demon­strat că suplimentarea cu probiotice (care in­fluenţea­ză microbiomul) influenţează în mod pozitiv evoluţia artritei reumatoide. Este important însă genul de pro­biotic care este folosit. În acest domeniu se fac cerce­tări, cu rezultate promiţătoare la momentul actual.

Menţinerea mobilităţii articulaţiilor este şi ea foarte importantă, şi se poate face prin exer­ciţii de kinetoterapie.

Toate cele enumerate mai sus nu au intenţia de a exclude medicina clasică – tot timpul trebuie să existe relaţii de întrajutorare, între cele două ramuri, medicina alopată, respectiv cea alternativă.
Şi să nu uităm ceea ce a spus părintele medicinei, Hipocrate, acum peste două mii de ani: „Lăsaţi mân­carea să vă fie medicament şi medicamentul să vă fie mâncare”.

Sursa: www.formula-as.ro

Adauga un comentariu

*