LIBERTATEA: Cătălina Ponor (25 de ani) a trecut repede peste întâmplarea nefericită de acum două zile, când, în finala la bârnă, i s-a retras medalia de bronz la recalcularea notei. S-a revanşat la doar câteva ore, cucerind argintul la sol, după un exerciţiu care ar fi meritat, poate, aurul. Mai mult, frumoasa gimnastă a avut şi un sprijin moral preţios: Tommy Ramos (25 de ani), iubitul ei din Puerto Rico.
Libertatea: Ai digerat greu ce s-a întâmplat finalele de marţi?
Cătălina Ponor: Am dormit doar două ore. Se poate spune că a fost o zi cu lacrimi, cu bucurii, cu tristeţe, cu împliniri şi cu neîmpliniri. Practic, toate sentimentele pe care le stârneşte o Olimpiadă eu le-am trăit într-o singură zi.
Ceea ce s-a întâmplat în finala la bârnă te-a ambiţionat pentru exerciţiul de la sol?
Da, pentru că mi-am dorit să demonstrez că încă reprezint ceva în gimnastică şi că am o reputaţie care trebuie apărată, cu toate că puţini erau cei care mă creditau cu o medalie la acest aparat. Îmi pare bine că am reuşit să obţin argintul şi să am o evoluţie frumoasă. Este o mare realizare, ţinând cont că am revenit la Olimpiadă după opt ani de absenţă. Această medalie reprezintă foarte mult pentru mine, iar exerciţiul la sol mi-a demonstrat mie că revenirea în gimnastică a reprezentat un lucru bun şi nu regret că am făcut acest pas.
Antrenorul american Mihai Breştian ţi-a spus ceva, după ce a depus contestaţie la bârnă, iar sportiva sa ţi-a “suflat” bronzul?
Nu. Atunci nu am vorbit, pentru că tensiunea era mult prea mare, dar după finala de la sol m-a luat în braţe şi m-a felicitat. Apreciez acest gest al lui şi ştiu că, deşi el antrenează în SUA, sufletul lui a rămas în România.
Pe 20 august vei împlini 25 de ani. Vei organiza o petrecere?
Voi serba două momente importante: ziua mea şi faptul că am câştigat aceste medalii la Olimpiadă, care pentru mine sunt foarte preţioase. Voi avea alături de mine mulţiprieteni, cunoscuţi, persoane dragi mie şi sper să fie o petrecere pe cinste.
Prietenul tău, Tommy Ramos, va fi prezent la ziua ta?
Da, va fi prezent. Pe lângă mulţumirile adresate părinţilor mei, care au fost alături de mine, îi mulţumesc şi lui, deoarece a fost una dintre persoanele care m-au sprjinit foarte mult în ceea ce am făcut în ultima vreme în gimnastică. El a reuşit să-mi ridice foarte mult moralul, spunându-mi de fiecare dată că trebuie să lupt până la capăt. Mi-a dat puterea să trec peste momentele grele.
Incredibil! La început, l-a urât
Tu eşti o fire mai vulcanică. El cum e?
E un bărbat calm, foarte inteligent, romantic şi pasional, care reuşeşte să se facă plăcut de toată lumea. Cred în destin şi sunt încrezătoare în viitorul relaţiei noastre, chiar dacă la început, când încerca să fie cu mine, îl uram foarte mult.
De ce?
Pentru că era foarte insistent şi îmi apărea de fiecare dată în faţă, iar eu în acele momente nu aveam chef de o relaţie.
A fost lângă tine în tribune?
Da, m-a susţinut, a avut foarte multe emoţii şi a transpirat tot. Eu nu am putut să privesc execuţia lui, am aflat de la fete ce a făcut. În schimb, el a tremurat pentru mine în tribune.
Cum a reuşit să te cucerească?
Prin felul lui de a fi, a calculat fiecare pas în parte şi a lăsat ca lucrurile să vină de la sine, fapt care m-a făcut să încep să-l iubesc. Acum, parcă plutesc de fericire!
Părinţii tăi l-au cunoscut?
Da, mama l-a cunoscut. Îi place foarte mult de el, deşi se înţeleg deocamdată prin semne. El nu vorbeşte româna, iar mama doar înţelege limba spaniolă.
Când să ne aşteptăm la logodnă?
Nu ascund că va veni şi acest moment, nu pot spune dacă azi, mâine sau peste o lună. Există varianta să ne logodim în croaziera de 10 zile în care vom merge împreună şi pe care am planificat-o înainte de Olimpiadă.
Ţi-a oferit un inel?
Nu, încă nu am primit un inel şi v-aţi fi dat seama dacă aş fi primit, pentru că l-aş fi purtat cu mare mândrie, deoarece mi-ar fi fost oferit de o persoană la care ţin foarte mult.
