Uniunea Europeana, in impas

Pe fondul temerilor privind reintrarea economiei globale în recesiune, România are, în teorie, un avantaj deosebit faţă de multe alte state: accesul la peste 20 de miliarde de euro din fonduri europene. Gradul real de absorbţie în cazul proiectelor derulate prin Fondul de Coeziune, fie că este vorba despre cele de Mediu, de Transporturi sau de politici regionale, este însă de doar 3,7%, în contextul în care economiştii susţin că atragerea fondurilor europene reprezintă cea mai importantă şansă, dacă nu chiar singura, a României de a reporni cât mai repede economia. Leonard Orban, numit recent în funcţia de ministru al Afacerilor Europene, trage semnalul de alarmă: „Se apropie momentul în care vom începe să pierdem bani” … „Mi-am propus un obiectiv clar: ca la sfârşitul anului 2012 să atingem un grad de absorbţie de 20%”, a declarat fostul comisar european în cadrul emisiunii „După 20 de ani”, difuzată de Pro TV duminică dimineaţă. Întrebat dacă fondurile europene pot constitui acel motor de creştere economică de care are nevoie România, Leonard Orban a subliniat: „Va trebui. E obligatoriu”. El a dat ca exemplu de îmbunătăţire a situaţiei faptul că acum câteva zile Comisia Europeană a aprobat două proiecte de autostrăzi pe bani UE, respectiv Nădlac-Arad şi Orăştie-Sibiu. Pe lângă incapacitatea administrativă a României de a atrage fondurile europene există însă un alt mare risc, pe viitor, privind stimularea creşterii economiei locale cu bani de la UE: criza din Uniune şi discuţiile din ce în ce mai dure privind bugetul UE pentru perioada 2014-2020. „Sunt foarte multe semne de întrebare (în ceea ce priveşte evoluţia economică a Uniunii, n.r.). Nu e numai semnul de întrebare legat de evoluţia Greciei. Sunt mari semne de întrebare legate de evoluţia zonei euro. Ce se va întâmpla, care este viitorul acestei zone, cum se va poziţiona?”, a declarat ministrul Afacerilor Europene.El a explicat că în momentul de faţă există anumite obiective de a consolida integrarea în zona euro, ceea ce ar putea da naştere unor prevederi care vor trebui aplicate inclusiv de statele non-euro din Uniune. „Din ce în ce mai multe decizii vor fi luate la nivelul Uniunii Europene a zonei euro, respectiv UE 17, iar celelalte state vor asista la luarea deciziilor şi vor trebui să le aplice”, a declarat fostul comisar european, care a precizat că vom ajunge „să ne batem” pentru a avea la dispoziţie mai mulţi bani. Acum două săptămâni, Marea Britanie, Franţa, Germania, Olanda, Austria, Italia, Finlanda şi Suedia au semnat un „non paper” (document care nu este considerat oficial, dar care reprezintă poziţia lor de principiu), în care atrăgeau atenţia că cererea Comisiei Europene de majorare a bugetului UE pentru perioada 2014-2020 cu 5% faţă de cel din perioada 2007-2013 li se pare „excesivă”, conform Wall Street Journal. „Cheltuielile publice europene nu pot fi ferite de eforturile naţionale considerabile”, se precizează în document. Vestea bună, după cum susţine ministrul român al Afacerilor Europene, este că cele opt state nu s-au înţeles între ele asupra unei cifre concrete sau a unui procent cu care consideră că ar trebui micşorat bugetul UE. Cifra înaintată de către Comisie privind bugetul este de 972,4 miliarde de euro în termeni de plăţi efective (1,1% din PIB-ul UE), respectiv de 1.250 de miliarde de euro dacă se iau în considerare şi angajamentele. Cum fondurile europene sunt plătite din aceste buget, orice micşorare a lui va duce, inevitabil, la scăderea sumelor totale disponibile pentru România. Faptul că cele opt state nu s-au înţeles, deşi este un lucru bun, în sensul în care presiunea exercitată asupra Comisiei nu este încă foarte mare, subliniază însă existenţa unei alte mari probleme: este o probabilitate din ce în ce mai mare ca bugetul să fie adoptat cu mare greutate, sau, în cel mai rău caz, să nu fie adoptat deloc, ceea ce ar echivala cu destrămarea UE. „Până la urmă cred că principalul obiectiv pe care îl avem e ca finalmente să se adopte un buget. Pentru că dacă nu se va adopta un buget va fi o criză atât de puternică în Uniunea Europeană, încât îmi pun semne de întrebare cu privire la viitorul acestei construcţii”, a declarat Leonard Orban, cel mai nou ministru din cabinetul Boc. Până la deznodământul negocierilor pe viitorul buget al UE însă, problema mai stringentă este rezolvarea crizei din zona euro, respectiv readucerea încrederii pe pieţele financiare. George Osborne, Cancelarul Marii Britanii (funcţie echivalentă cu a unui ministru de Finanţe), a avertizat liderii din zona euro că mai sunt doar şase săptămâni pentru a salva moneda unică europeană de colaps. „Răbdarea comunităţii internaţionale se apropie de sfârşit (…). Zona euro mai are doar şase săptămâni pentru a rezolva această criză politică”, a declarat el, citat de Daily Mail. Peste şase săptămâni va avea loc, în Franţa, întâlnirea oficială a membrilor G 20, a celor mai mai mari economii ale lumii. Marea Britanie a „pompat” deja circa 200 de miliarde de lire în economie, pentru a creştere lichiditatea şi pentru a impulsiona revenirea economică, însă pieţele financiare se aşteaptă la o nouă „injecţie”, de circa 300 de miliarde de lire sterline. Sursa banilor este însă tiparniţa, ceea ce înseamnă că, pe termen lung, presiunile inflaţioniste vor fi din ce în ce mai puternice, pe măsură ce economia, respectiv consumul, încep să crească într-un ritm susţinut. Osborne a cerut, de asemenea, liderilor din euro-zonă, să se asigure că băncile care au expuneri mari pe statele supraîndatorate, cum ar fi Grecia, sunt suficient solide financiar, pentru a evita eventuale falimente de bănci, ceea ce ar aduce haos în UE.

Adauga un comentariu

*