Ieri, in Piata Tricolorului a avut loc o parada militara organizata cu ocazia zilei de 1 Decembrie. Au fost prezente oficialitati locale, reprezentanti ai tuturor partidelor politice, dar si inalte fete bisericesti. Ca de fiecare data, la 1 Decembrie al fiecarui an, românii din cele patru zari ale lumii sarbatoresc Ziua Nationala – Ziua Marii Uniri a pamântului si neamului nostru, când in stramoseasca cetate Alba Iulia avea loc un eveniment cu valoare de simbol – Unirea Transilvaniei si Banatului cu Tara! Unirea tuturor românilor intr-un stat unitar si independent, realizarea României intregite, a României Mari, a fost un act profund legitim si democratic. La 1 Decembrie 1918 s-a desavârsit lucrarea fireasca de intoarcere la Patria Mama a provinciilor românesti Basarabia, Bucovina, Banat si Transilvania. Trei zile memorabile ramase in istorie: 27 martie 1918, românii basarabeni se intrunesc la Chisinau si hotarasc primii unirea cu Tara Mama, urmeaza apoi bucovinenii la Cernauti la 28 noiembrie si la 1 decembrie 1918 românii ardeleni hotarasc acelasi lucru, dupa 318 ani de asteptare, adica exact ceea ce mai facusera in timpul lui Mihai Viteazul. Marea Unire a fost vointa intregii suflari românesti, a insemnat nasterea unui stat national, unitar, modern, pe temelia careia s-au sprijinit toate incercarile viitoare. Statul national unitar român nu a fost un rezultat nemijlocit al participarii tarii noastre la prima conflagratie mondiala, dar sacrificiile facute au avut o mare valoare morala. El a fost opera elitei politice românesti, din stânga si din dreapta Prutului, de pe ambii versanti ai Carpatilor, care a beneficiat de un remarcabil suport popular. Clasa politica a avut meritul de a fi canalizat cu inteligenta avântul generos al multimii si de a fi organizat in bune conditii activitatea unionista. Marea Unire a izbândit intr-o conjunctura favorabila, când marile imperii se destramau, lasând popoarelor libertatea optiunii pentru formarea statelor nationale. Ea poarta si semnatura Armatei Române pentru ca venea dupa luptele crâncene din transeele de la Marasti, Marasesti si Oituz, acolo unde ostasii români incrustasera cu eroism si jertfa, in cronica neamului, superba si neclintita stavila: “Pe aici nu se trece!”. Marea Unire a avut caracter popular, fiind vointa intregii suflari românesti, a insemnat nasterea unui stat national, unitar, modern, pe temelia careia s-au spijinit toate incercarile viitoare.
Sentimentul libertatii
Astazi, 1 Decembrie 2009, când aniversam Ziua Marii Uniri avem cu adevarat sentimentul libertatii si al democratiei, izvorât din dorinta României de a fi egala cu celelalte state ale Europei. Dupa Revolutia din Decembrie 1989, care a maturat in doar câteva zile regimul comunist, ce dainuise rastimp de patru decenii, s-a pus problema instituirii unei alte zile nationale, cea de pâna atunci, 23 august, nefiind conforma cu realitatea istorica. In plus, caracterul excesiv ideologizat si manipularea propagandistica a lui 23 august, altminteri o data importanta deopotriva in istoria tarii si a celui De-al Doilea Razboi Mondial, au contribuit la discreditarea sarbatoririi in sine. De aceea, in primele luni ale anului 1990, s-a discutat intens despre necesitatea gasirii unei noi zile nationale. Dupa alegerile din 20 mai 1990, Parlamentul României postrevolutionare a fixat, prin Legea nr. 10 din 31 iulie 1990, Ziua Nationala la 1 Decembrie. Decizia a fost confirmata prin Constitutia adoptata de Adunarea Constituanta la 21 noiembrie 1991 si intrata in vigoare in urma aprobarii ei prin referendumul national din 8 decembrie 1991.
Dupa noua decenii
Articolul 12 alin.2 din Legea fundamentala stipuleaza: Ziua Nationala a României este 1 Decembrie. In mod firesc ne punem intrebarea, cum reusim, noi cei de astazi, sa ne raportam la acest eveniment crucial al istoriei nationale. Au trecut peste noua decenii de la consumarea lui, un timp relativ scurt la scara istoriei, dar extrem de dens sub aspectul incarcarii faptice. România a trecut prin mai multe faze istorice, fiind astazi membra a NATO si a Uniunii Europene. Acest fapt este extrem de semnificativ prin sine insusi. Admiterea noastra in aceste doua organizatii reprezinta o reconectare la Occident, in sens generic vorbind, care ne-a inlesnit, in decursul secolelor al XIX si al XX-lea, constructia statala si modernizarea societala, chiar daca acest din urma proces nu a fost scutit de erori, intârzieri, de contradictii. Prezenta in acest club select, o necesitate pentru epoca galatizarii in care traim, trebuie sa insemne, insa, nu neaparat finalul unui proces, cât inceputul unui nou drum, al reconfigurarii rolului statului român in ansamblul relatiilor internationale, in acest inceput ce se prefigureaza atât de involburat. Evenimentele de acum 91 de ani sunt printre cele mai frumoase clipe ale istoriei nationale. Avem obligatia de a duce mai departe dragostea pentru care au luptat si s-au jerfit inaintasii nostri. Respectul pentru ceea ce au savârsit ei in urma cu noua decenii este absolut necesar pentru mentinerea identitatiii si trebuie sa fie obligatoriu insotit de responsabilitatea pentru viitor. Inaintasii au cladit, in 1918, o tara, noi, cei de astazi, ar trebui sa stim cum sa navigam intr-o lume complet schimbata !
Col.(r), Paul Valerian Timofte,
Presedintele A.N.C.E „Col.Corneliu Chiries” – Bacau
