Zeci de mii de dolari pentru o maşină de cusut

Vânzarea unei simple maşini de cusut de tip vechi contra sumei de 50.000 de dolari pare o aberaţie. Lucrurile se pot schimba însă dacă vânzătorul promovează produsul prin marketing ocult, mai precis cu ajutorul legendelor urbane. O demonstrează clar destinul din ultimul deceniu al maşinilor de cusut marca Singer, prezentat de Eugen Şendrea în textul „Conturi secrete cu miliarde de dolari” din volumul „Istoria pe placul tuturor”.
Maşina de cusut, invenţie americană din secolul XIX, a devenit populară în România după Primul Război Mondial, cea mai căutată marcă fiind Singer-ul, de producţie germană. După 1960, ea a fost înlăturată de pe piaţă de maşina electrică românească Ileana. Singer-ul a revenit însă în atenţie, într-un mod neobişnuit, după anul 2000. Totul a pornit de la un anunţ banal, folosit la maximum de o minte sclipitoare. Prima legendă, explică Eugen Şendrea, spunea că maşina are piese de platină, cu explicaţia că în perioada 1930-1934, „evreii din Germania şi-ar fi transformat întreaga lor avere în piese de platină asamblate la maşini Singer, când a început teroarea hitleristă. Acestea ar fi fost expediate la Bacău, unde era o puternică colectivitate evreiască şi de la care urma să se recupereze metalul preţios”. Primul preţ stabilit graţie marketingului ocult: 5000 de dolari. În câteva luni, anunţurile privind maşinile de cusut deveniseră o adevărată obsesie. Asta deoarece promovarea Singer-ului avea la bază încă o legendă: „sub placa mecanismului de la unele maşini, sunt inscripţionate conturile bancare aflate la băncile elveţiene, conturi care s-ar ridica la câteva miliarde de dolari”. Nu am identificat articole privind vânzarea unui Singer cu zeci de mii de dolari sau scandaluri iscate de marea păcăleală, totuşi, în 2005, spune Şendrea, se căutau în continuare maşini de cusut cu anumite serii, iar preţul acestora depăşise 50.000 de dolari.
Alin LEANCA