Firme consacrate deja au suferit din plin în 2007 de pe urma recesiunii economice. Discutăm despre 50 de agenţi economici băcăuani care pe seama unei cifre de afaceri totale de aproape 825 de milioane de lei, au avut anul trecut pierderi de peste 231 de milioane(2310 miliarde de lei vechi- n.r.). Analiştii economici spun că pentru a puncta trendul economiei băcăuane pe final de 2007, trebuie analizat managementul şi condiţiile afacerilor pentru fiecare exemplu de perdant. Nu în ultimul rând, se pare că la originea balanţelor contabile pe minus s-ar afla fenomenul de globalizare şi fapte de concurenţă neloială.
Avem o economie „care duduie” nesănătos
Lista cu cele 50 de societăţi comerciale a fost dată publicităţii pe site-urile economice din întreaga ţară. Există acolo exemple din întreaga ţară. Bacăul iese în faţă cu agenţi economici deja cu renume a căror afaceri au avut de suferit în 2007. Găsim numele producătorului de parchet Barlinek, numele producătorului de maşini unelte World Machinery Work(WMW), cel al fabricii de hârtie Letea SA şi firmaVasion care aparţine omului de afaceri Gicu Vlasie. Alături de aceste branduri şi nume stă SC CET SA, se ştie, societate energofagă, generatoare de pierderi planificate. Anul trecut, Barlinek a pierdut peste 83 de milioane de lei, WMW în jur de 3 milioane, SC Letea SA a înregistrat o pierdere de 8,3 milioane de lei, iar SC CET SA a încheiat anul financiar 2007 cu pierderi de peste 21 de milioane de lei. Nu trebuie să uităm şi pe UMB Robinete Industriale care au raportat un deficit de aproape 10,5 milioane de lei şi nici pe confecţionerii de la Wear Company, care probabil scandalurile şi deficitul forţei de muncă i-a obligat să înscrie la capitolul pierderi 5,5 milioane de lei. Dar paradoxul pentru cei neavizaţi este dat de diferenţa mare dintre cifra de afaceri şi înregistrarea pierderilor, care potrivit cunoscătorilor într-ale economiei, nu sunt neapărat legate una de cealaltă. Amintim aici pe chimiştii de la SC Amurco SRL, care pe fondul unei cifre de afaceri de aproape 300 de milioane de lei, au înregistrat pierderi de peste 8,6 milioane.
Paradoxuri
Un caz cu totul separat este cel al firmelor care au deja pierderi, dar care în dreptul cifrei de afaceri au trecut cifra 0. Este cazul SC Efil SRL, Noar Resources, Moran Development şi Aldrinks, societăţi care au staţionat pe eşicherul comercial, dar care, cumulat, au înregistrat pierderi de peste 6,25 milioane de lei. În cazul acestor societăţi comerciale, ca şi în cazul altor firme despre care vom discuta, pierderile au fost generate de datoriile mai vechi înregistrate şi de neputinţa patronilor de a le plăti. Un caz cu totul special este cel al firmei SC Cameleon SA. Ea a aparţinut omului de afaceri, Sandu Puşcaşu, care de câţiva ani a trecut în lumea celor drepţi. Fără a fi desfiinţată, societatea înregistrează la nivelul anului trecut, o pierdere de aproape 7,7 milioane de lei. Potrivit unor surse din Garda Financiară(GF), atât patronul defunct cât şi afacerile firmei au fost controlate de către comisari. Unii dintre ei s-au şi autosuspendat din cauza controalelor executate superficial la Cameleon. Important este că tocmai cifra pierderilor de care am amintit(77 de miliarde de lei vechi – n.r.), a fost constituită ca prejudiciu de către comisarii de la GF. Dosarul societăţii se află în instanţă şi de aici este treaba magistraţilor.Alături de societatea fostului patron Sandu Puşcaşu, se pot afilia şi SC Petrochemical Traiding şi Distribuition Oil, care au cifre de afaceri nesemnificative, dar care au înregistrat amândouă pierderi de 220 de miliarde de lei vechi.
Omar Hayssam ne înjură din Siria
Asta pentru că lista firmelor perdante în 2007 nominalizează şi celebra societate a sirianului. Este vorba despre Best Wood(BW) Nehoiu, ce are punct de lucru la Comăneşti. Cu patronul fugit din ţară, BW a înregistrat anul trecut o cifră de afacere de aproape 4 milioane de lei, dar a şi pierdut 1,15 milioane de lei. Descoperim la capitolul „firme ale celebrităţilor locale” şi pe SC Milliv SRL, care ar aparţine comisarului de Gardă Financiară, Liviu Rujan. Între două drumuri la tribunal(Rujan este martor în procesul intentat de autorităţi pe numele lui Ovidiu Hasan – n.r.) şi probabil având neşansa să devină şef al Corpului de Control al Gărzii de Mediu, ca şi prietenul său, Victor Ştefănescu(fost comisar autosuspendat al Gărzii Finanficare de la Bacău –n.r.), Liviu Rujan se gândeşte cum să reducă pierderile de 1,3 milioane de lei înregistrate de Milliv în urmă cu un an. Nu trebuie să încheiem acest scurt capitol fără să aminitim de firma Wolltop, proprietatea doamnei Ana Cazacu. După ce a fost dată afară din spaţiu iar de firma SC Pobac SA s-a ales praful şi pulberea, firma Wooltop a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 1,2 milioane de lei, pe o pierdere financiară de 455.000 de lei. Cu riscul de a ne repeta, trebuie să aducem în atenţie pierderile societăţilor energofage. Este vorba despre SC CET SA, Termon SA Oneşti şi despre Uzina Termică Comăneşti. Pe fondul unor instabilităţi manageriale şi „ajutate” din plin de băcăuanii rău- platnici, cele 3 firme de utilităţi au înregistrat anul trecut pierderi de peste 34 de milioane de lei, fapt care întăreşte opinia specialiştilor potrivit căreia, aceste firme sunt de multă vreme într-un blocaj financiar generalizat.
Managementul defectuos stă la originea pierderilor financiare
Analiştii economici spun că toate aceste pierderi sunt generate de mai mulţi factori. Vorbim despre 50 de firme diferite ca obiect de activitate, încât orice analiză pertinentă, ori studiu de caz nu şi-ar avea rostul. „Nu se poate da un diagnostic şi nici nu putem discuta despre vreo asociere între toate aceste societăţi. Cred că putem indentifica cauzele pierderilor suferite în structura acţionariatelor. Poate fi un management defctuos, ori despre o perturbare a relaţiilor cu clienţiilor. Unde mai punem că şi piaţa poate fi generatoare de pierderi. Vorbim acum, după integrarea în UE despre o piaţă de produse şi servicii foarte dinamică, în continuă schimbare. În plus, nu trebuie să scăpăm din vedere condiţiile concurenţiale, care trebuie să recunoaştem că în unele cazuri numai loiale nu sunt”, a declarat şeful corpului de cotrol al prefectului, Gabriel Paraschiv. De aceeaşi patre a baricadei s-a statuat în discuţii şi profesorul universitar, doctor, Dumitru Bontaş. Fin cunoscător al mediului de afaceri şi al tranzacţiilor de pe Bursa de Valori Mobiliare, Bontaş a adus în discuţie societatea de consum românească, pe fondul scăderii investiţiilor din partea patronilor autohtoni. „românia are un potenţial economic deosebit, dar principiul „te cumpăr, ca să dispari”, funcţionează mai bine ca niciodată. Avem exemple la tot pasul în jurul nostru. Dacă facem excepţie de la problema în discuţie, trebuie să vă spun că agricultorii băcăuani, cei care fac afaceri în agricultură, pierd în continuu de peste 16 ani. Aici putem da un diagnostic. El s-ar traduce în mod concis prin următorul exemplu: o găleată de lapte în România, costă cât o bere la cutie. Oare de ce? Vin tot felul de investitori puternici, cumpără diferite capacităţi de producţie, unde mai punem că folosesc şi o forţă de muncă locală calificată, dar care produc la preţuri foarte mici. Problema este că aceşti producători îşi exportă produsele la preţuri mari şi uite aşa discutăm despre profit enorm, în scurt timp şi cu cheltuieli minime”, a precizat profesorul Dumitru Bontaş. El nu a scăpat din atenţie fenomenul de globalizare a economiei româneşti, care de ce nu, se regăseşte din plin la originea pierderilor de 230 de milioane de lei de care am amintit. (Florin NISTORESCU)
