Odata cu oficializarea datei la care vor avea loc alegerile parlamentare, candidatii “uninominali” au unda verde in privinta definitivarii strategiilor de campanie. Pentru prima oara in istoria democratica a tarii candidatii se vor afisa, promova si finanta singuri. Desigur, haloul partidului troneaza la locul sau, insa candidatii principalelor partide politice stiu una si buna: trebuie sa vina cu bani de acasa pentru a-si finanta demersul electoral. Costurile campaniei vor varia in functie de mai multi factori: dimensiunea colegiului uninominal, notorietatea candidatului inscris in cursa electorala, cantitatea de materiale promotionale etc.
Nu de putine ori despre campania electorala pentru alegerile parlamentare din aceasta toamna s-a afirmat ca va semana celei pentru primarii. Caracterul pregnant uninominal, evident in ambele cazuri, gireaza o asemenea constatare. O idee despre costurile potentiale ale viitoarei campanii electorale ne putem face contactând ultimul raport dat publicitatii de Institutul pentru Politici Publice (IPP), dupa alegerile locale de la inceputul verii. Intr-o analiza (Costul alegerilor locale: 250% faţă de alegerile locale 2004) intinsa pe 15 judete din tara (inclusiv judetul Bacau), IPP a ajuns la concluzia ca fotoliul de primar al municipiului resedinta de judet a “costat” intre 100 si 300 de mii de euro. Cifrele par pertinente, insa sunt vehement contrazise de o parte a spectrului politic care afirma ca ele ar fi sensibil mai mici decât in realitate. Daca scaunul de edil sef a “reclamat” un atare nivel al cheltuielilor electorale, e foarte plauzibil ca demersul electoral pentru un loc in Parlament sa necesite o injectie financiara cel putin egala din punct de vedere cantitativ. De altfel, Guvernul a modificat in aceasta saptamâna Legea finantarii partidelor politice tocmai pentru a aduce la zi litera legii cu schimbarile operate in Legea electorala odata cu introducerea, in premiera, a sistemului de vot uninominal. Astfel, un candidat la deputatie poate cheltui in campania electorala pâna la 350 de salarii minime brute, adica putin peste 50 de mii de euro. Candidatii intr-un colegiu senatorial vor dispune de finantari mai consistente. Ei vor putea cheltui cel mult 500 de salarii minime brute, adica aproximativ 75 de mii de euro. Acestea sunt cifrele legale.
In cautarea simpatizantilor avuti
Una din premierele campaniei electorale este aceea ca un candidat isi poate deschide un cont bancar personal in care asa-zisii “donatori” pot varsa, transparent, sume pentru finantarea campaniei electorale. Cel putin asa stau lucrurile in teorie. “Candidatul isi poate deschide un cont personal pentru finantarea campaniei electorale, obligat fiind ca ulterior sa faca deconturi asa cum facea si filiala de partid. Nu stiu cu exactitate care va fi costul campaniei, insa din analizele pe care le-am facut pâna acum cred ca ele nu vor fi prea ridicate daca faci o campanie electorala de bun simt, asa cum am facut eu pentru Consiliul Judetean”, a declarat Ionel Palar, posibil candidat din partea PNL la un loc in Parlament. Acesta a lasat de inteles ca sumele care vor fi vehiculate in campania electorala de candidati se vor situa in marjele propuse de Guvern in urma modificarii Legii de finantare a partidelor. Democrat-liberalii spun ca nu s-au hotarât inca asupra modului in care vor face campania electorala. Pe cale de consecinta, acestia nu stiu cu exactitate cât vor trebui sa scoata din buzunar pentru un loc in Parlament. “In acest moment suntem la inceputul unei analize privind alegerile parlamentare. Pâna acum am avut in vedere doar selectarea candidatilor si stabilirea colegiilor in care acestia vor candida. Problema bugetului de campanie nu am abordat-o. Candidatii vor contribui insa la bugetul de campanie. Noi nu am pus conditii financiare pentru ca un candidat sau altul sa apara pe lista. In orice caz, contributiile lor la bugetul de campanie vor fluctua in functie de notorietatea lor si colegiul in care vor candida”, a spus Neculai Olaru, sef al PDL Bacau si viitor candidat la deputatie. Pentru liderii social-democratilor, costurile campaniei electorale ramân o problema interna a partidului. Cu toate acestea, si candidatii PSD-ului vor baga mâna in buzunarele proprii. Cel putin asa anunta presedintele executiv al partidului, Gabriel Vlase. “Este normal si evident ca acestia (n.r. – candidatii la generale) vor veni cu bani pentru finantarea campaniilor electorale “uninominale”. In noua formula a votului uninominal candidatul trebuie sa-si plateasca singur campania. Costurile vor depinde in buna masura de dimensiunile colegiului in care vor candida si de modul in care candidatii vor alege sa-si duca demersul electoral”, a declarat Vlase care s-a abtinut sa vehiculeze o valoare a costului de campanie, afirmând doar ca este “direct implicat” in competitia electorala din aceasta toamna.
Participarea la vot, in pericol?
Data “generalelor” hotarâta de Executiv – 30 noiembrie – pune pe jar lumea politica. Cu doar o zi inainte de Ziua Nationala a României, cetatenii trebuie sa mearga la vot. In conditiile in care de Ziua Nationala vor avea “liber” nu este exclus ca românii sa plece intr-o minivacanta inca din ziua de vineri. Participarea la vot se anunta a fi redusa, fapt ce ar putea favoriza partidele mijlocii, asa cum este PNL. “Nu este nicio problema pentru mine. Nu ma intereseaza când e data alegerilor. Pot sa o puna si pe 31 decembrie din partea mea. Sunt pregatit sa intru in lupta. E singurul lucru care ma intereseaza”, a spus Gabriel Vlase. In opinia liderilor democrat-liberali data aleasa de Guvern favorizeaza PNL-ul in mod explicit. “Asta inseamna ca oamenii vor putea pleca linistiti intr-o minivacanta, iar participarea la vot ar fi mult mai redusa. Aceasta tendinta va exista fara indoiala. Cred ca exercitarea votului va fi neglijata”, a declarat Neculai Olaru. Lucian BOGDANEL
