90 de ani de la Unirea Basarabiei cu Romania

Cu prilejul implinirii a 90 de ani, in 2008, de la Marea Unire din decembrie 1918 – Reintregirea neamului romanesc, Asociatia Nationala “Cultul Eroilor” – Filiala Bacau, cu sprijinul ziarului va publica cateva articole cu momentele principale ale intregirii din 1918.
Prima provincie care s-a unit cu Romania a fost Basarabia, la 27 martie – 9 asprilie 1918, cu care incepem serialul nostru.

Miscarea de eliberare nationala a romanilor din teritoriul situat intre Prut si Nistru s-a manifestat cu deosebita vigoare – dupa ce acest tinut romanesc a fost rapit pe nedrept si cu forta de catre Rusia in anul 1812.
Dupa mai bine de o suta de ani de dominatie politica, de rusificare fortata a romanilor, caracterul etnic precumpanitor romanesc al Basarabiei nu a putut fi modificat, desi numarul romanilor a scazut considerabil in raport cu alte nationalitati.
In aprilie 1917 un grup de intelectuali si functionari romani au pus bazele Partidului National Moldovenesc (P.N.M.) ce-si propunea sa lupte pentru “dobandirea drepturilor cetatenesti si nationale pentru romanii din Basarabia si de dincolo de Nistru”. In toata Basarabia au avut loc adunari si manifestatii populare, congrese ale cadrelor didactice, preotilor, cooperativelor satesti etc., in care se cerea emanciparea politica si culturala a Basarabiei.
Foarte activi in lupta pentru castigarea drepturilor nationale s-au dovedit cei aproximativ 300.000 soldati basarabeni din armata rusa care au format “comitete moldovenesti” la Odessa, Iasi, Roman, Ecaterinoslav, Sevastopol si alte localitati. Reprezentantii acestor comitete, intruniti in 5 – 18 aprilie 1917 la Odessa au votat o motiune care cerea “ca tara Basarabiei sa nu se mai carmuiasca, ca o tara supusa, ci ca o tara sloboda” avand in frunte un “Sfat al tarii”.
In zilele de 20 – 27 octombrioe, a avut loc la Chisinau Congresul soldatilor moldoveni la care au participat aproximativ 500 de delegati de la diverse unitati militare. Congresul a hotarat, printre altele, “autonomia teritoriala si politica a Basarabiei” in cadrul Republicii Federative Democratice Rusesti si crearea “in cel mai scurt timp” a Sfatului }arii pentru “ocarmuirea Basarbaiei”.
Acest organ suprem de conducere a Basarabiei cuprindea 150 de deputati, dintre care 105 romani, 15 ucrainieni, 14 evrei, 7 rusi, 2 germani, 2 bulgari, 2 gagauzi, 1 polonez, 1 armean, 1 grec, proportional cu numarul populatiei. Marea majoritate a deputatilor erau tarani, soldati, intelectali, lucratori. Puterea executiva era incredintata Consiliului Directorilor generali (guvernul).
Sustinut de o larga baza de masa, Sfatul }arii a proclamat la 2 – 15 decembrie 1917 Republica Democratica Moldoveneasca autonoma, in cadrul Republicii Federative Democratice Rusesti.
La sfarsitul anului 1917 situatia in Basarabia a devenit foarte critica datorita soldatilor de diferite nationalitati (rusi, germani, austrieci, unguri), dezertori de pe front sau eliberati de prin lagare, care, in drum catre tarile lor, treceau prin Basarabia unde savarseau jafuri si omoruri.
Unitatile militare moldovenesti aflate la dispozitia Sfatului }arii s-au dovedit a fi ineficiente pentru a asigura ordinea in tara, fapt pentru care, la 9 – 22 decembrie 1917, Consiliul Directorilor Generali (guvernul Basarabiei) a cerut guvernului roman sa-i trimita ajutor.
Ingrijorat de situatia si nesiguranta din Basarabia, unde se aflau depozitele de alimente si munitii ale armatei romane, guvernul de la Iasi, dupa lungi dezbateri, a hotarat sa raspunda afirmativ cererii fratilor de peste Prut si la 13 – 26 ianuarie 1918, o divizie romana, sub comanda generalului Ernest Brosteanu a intrat in Chisinau, fiind primita cu entuziasm de catre populatie. “Aceste masuri de securitate pentru aprovizionarea armatelor romane si rusesti si pentru tara insasi – arata primul ministru roman Ion C. Bratianu – nu inteleg sa impiedice cu nimic autoritatea politica a guvernului Republicii Moldovenesti”.
Odata linistea si ordinea restabilite, Sfatul }arii si Consiliul Directorilor generali si-au reluat activitatea. La 24 ianuarie – 6 februarie 1918 a fost proclamata independenta Republicii Moldovenesti. “Nici un moment – scrie I.G. Duca in amintirile sale – exponentii miscarii nationaliste din Barsabia nu si-au inchipuit ca, procalmand Republica Independenta Basarabeana, ei constituie un stat menit sa ramana cu adevarat independent. In conceptia lor, aceasta neatarnare si aceasta republica nu erau decat primul act al unirii dorite, firesti si fatale cu patria mama”. Semnificativ a fost faptul ca, chiar in ziua proclamarii independentei Basarabiei, ziarul “Romania Noua”, care aparea la Chisinau, a publicat un articol ce pleda pentru “unirea politica a tuturor romanilor intr-o Romanie noua, a intregului neam”.
Pasul urmator l-a constituit hotararea Sfatului tarii din 27 martie – 9 aprilie 1918, prin care Basarabia “in hotarele ei intre Prut, Nistru, Marea Neagra si vechile granite cu Austria, rupta de Rusia, acum o suta si mai bine de ani din trupul vechii Moldove, in puterea dreptuluiu istoric si dreptului de neam, pe baza principiului ca noroadele singure sa-si hotarasca soarta lor, de azi inainte si pentru totdeauna, se uneste cu mama sa Romania”.
Hotararea a intrunit majoritatea zdrobitoare de voturi, expresie a vointei populatiei basarabene de a trai in fronturile statului national unitar roman. Ea a fost salutata prin telegrame si motiuni adoptate in adunari ale muncitorilor, taranilor, intelectualilor, militarilor din toate provinciile romanesti. La Bucuresti, Iasi, Craiova, Pitesti, Brasov, Arad, Lugoj, Timisoara, Cluj, Oradea s.a. au avut loc intruniri festive in cadrul carora a fot serbata Hotararea istorica de la Chisinau.
Doi reprezentanti ai Sfatului }arii, Ioan Inculet si Daniel Ciugureanu au intrat in guvernul roman ca ministri fara portofoliu. Se infaptuise, astfel, primul act al Marii Uniri din anul 1918.

Col.(r) Corneliu CHIRIES
Presedinte A.N.C.E. – Filiala Bacau

Adauga un comentariu

*