Posibile măsuri compensatorii pentru producţia de lapte în fermele de la munte

Autorităţile române vor încerca să adopte măsuri compensatorii pentru procesatorii din zonele de munte şi de deal pentru menţinerea producţiilor de lapte, în condiţiile eliminării, în 2013, a cotei de lapte în urma propunerii Comisiei Europene, a declarat, vineri, în cadrul unei întâlniri cu reprezentanţii organizaţiilor profesionale din sectorul agricol şi agroalimentar, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Dacian Cioloş.

Potrivit ministrului, cota de lapte va fi majorată cu 2-3 sau patru la sută anual, pentru ca în 2013 să fie eliminată. ‘Avem interesul să reducem cotele de lapte dar trebuie să Å£inem cont de faptul că ele permit producÅ£ia în unele regiuni critice’, a adăugat ministrul Agriculturii.

Planul de revizuire a politicii agricole comune (PAC) prezentat marţi în Parlamentul European este prima tentativă de reformă a PAC după 2003, iar propunerile avansate vor face obiectul unor intense dezbateri între statele membre, cu atât mai mult cu cât unele dintre propuneri sunt de la bun început destul de controversate.

Una dintre propunerile care vor necesita cele mai multe dezbateri este cea referitoare la majorarea cotelor pentru lapte. Odată cu extinderea UE ÅŸi creÅŸterea consumului, ÅŸi cererea internă de lapte a crescut, prin urmare aceste cote care au fost fixate în anii ’80 nu mai acoperă necesarul, iar unele state sunt în situaÅ£ia de a plăti anual penalităţi mari pentru depăşirea cotelor de lapte, deÅŸi cererea internă rămâne nesatisfăcută.

Cum aceste cote vor fi complet eliminate din 2015, Comisia propune acum majorarea lor cu 2 la sută pe an, pentru a face mai uÅŸoară trecerea. DeÅŸi această majorare convine multor ţări – printre care ÅŸi României – există încă opoziÅ£ie din partea unor state mici, pentru care liberalizarea producÅ£iei de lapte ar avea efecte dăunătoare.

În acest moment, după conversia unei cantităţi de lapte de la vânzări directe la livrări, cota de lapte alocată României este distribuită într-o cantitate de 1,25 milioane tone spre livrări şi 1,86 milioane tone spre vânzări directe. Rezerva de doi la sută din cotă prevăzută în momentul alocării cotei atât pentru vânzări directe cât şi pentru livrări a fost transferată în totalitate către livrări.
La ora actuală, peste 55 la sută din exploataţiile din România dau 45 la sută din cantitatea de lapte, dar fermierii au o vârstă de peste 50 de ani şi deţin una sau două vaci.

România produce anual peste cinci milioane tone de lapte, dar peste 40 la sută din laptele produs în România, în afara fermelor profesionale, nu este conform în ceea ce priveşte conţinutul organic.

Vacile crescute de ţăranii români produc lapte cu un conţinut mare de germeni, peste un milion/mililitru lapte, faţă de doar 100.000 nivelul maxim admis în Uniunea Europeană.

România are la dispoziţie trei ani din momentul aderării la Uniunea Europeană, pentru ca tot laptele procesat să provină din materie primă conformă cu reglementările comunitare în domeniu. La ora actuala unele fabrici de lapte procesează lapte conform cu standardele UE dar şi lapte neconform, însă pe linii separate. După perioada de tranziţie, România nu va mai avea dreptul să exporte lapte dacă acesta nu este conform cu standardele UE.

Conform negocierilor cu Uniunea Europeană, România are dreptul să realizeze trei milioane de tone de lapte pe an, iar dacă depăşeşte cota va fi penalizată şi va plăti o taxa de 278,3 euro pentru fiecare tona de lapte realizată peste cota. În egală masură, în cazul în care cantitatea de lapte produsă este mai mică decât cota, României i se va diminua cota de lapte pentru următorii ani.

Noile propuneri de reformă ale Comisiei vor fi dezbătute în următoarele şase luni în Consiliu, urmând ca, în baza rezultatelor discuţiilor şi negocierilor cu statele membre, executivul comunitar să vină cu propuneri legislative concrete în luna mai a anului viitor. Obiectivul acestui proces este ca până la finele anului viitor să fie luate o serie de decizii în privinţa politicii agricole comune, într-un moment în care la cârma Uniunii se va afla Franţa, principala beneficiară a PAC şi cea mai mare putere agricolă a Europei, care, cu siguranţă, nu îşi va da acordul pentru nimic care ar putea să aducă atingere intereselor sale.ROMPRES

Adauga un comentariu

*