Corina Creţu cere cont Comisiei Europene

Europarlamentarul PSD Corina Cretu a primit marţi răspunsul comisarului european Vladimir Spidla la întrebarea adresată de Creţu Comisiei Europene privind abuzurile înregistrate faţă de lucrătorii romani necalificaţi în statele membre ale Uniunii Europene.

ÃŽn întrebarea sa, Corina Cretu, membru PSD, menÅ£iona abuzurile înregistrate fata de lucrătorii romani emigraÅ£i (sechestrarea persoanelor si confiscarea actelor de identitate, condiÅ£ii de cazare si munca insalubre, remuneraÅ£ie mizeră, lipsa de contracte de muncă legale). De asemenea, în calitatea sa de membru al Parlamentului European, Corina Cretu a solicitat Comisiei Europene explicaÅ£ii în legătură cu masurile luate pentru a preveni abuzurile si pentru a da lucrătorilor care sunt deja victime posibilitatea de a apela la autorităţile locale ale statelor în care aceste abuzuri au loc. In raspuns, Comisa Europeana s-a declarat „conÅŸtientă de necesitatea garantării accesului lucrătorilor migranÅ£i la informaÅ£ii privind drepturile lor. ÃŽn acest scop, Comisia a publicat cateva documente, inclusiv un ghid privind dreptul la libera circulaÅ£ie a lucrătorilor.” Pe de alta parte, Comisia a subliniat importanÅ£a consolidării cooperării, la toate nivelurile, între autorităţile publice, inclusiv autorităţile judiciare ÅŸi de aplicare a legii, inspectoratele teritoriale de muncă, organizaÅ£iile non-guvernamentale ÅŸi alÅ£i prestatori de servicii. Comisia consideră crucială asigurarea identificării din timp a victimelor, a urmăririi penale ÅŸi a pedepsirii autorilor ÅŸi a asistenÅ£ei ÅŸi integrării sociale a victimelor.

Liber pe piata muncii doar pentru unii

Comisia reiterează faptul că articolul 39 din Tratatul CE şi Regulamentul (CEE) nr. 1612/68 stabilesc dreptul cetăţenilor UE de a se deplasa liber în alt stat membru în scopuri lucrative. Cu toate acestea, după cum este prevăzut în Tratatul de aderare din 25 aprilie 2005, acest drept nu se aplică încă lucrătorilor romani şi bulgari. În conformitate cu dispoziţiile tranzitorii, accesul lucrătorilor bulgari şi romani pe pieţele forţei de muncă ale celorlalte 25 de state membre este stabilit doar pe baza legislaţiei naţionale pentru primii doi ani după aderare. Un stat membru care aplică legislaţia naţională trebuie să anunţe Comisia pană la finalul perioadei de doi ani dacă doreşte să continue aplicarea acestuia pentru încă trei ani (5 ani în anumite condiţii). Dispoziţiile tranzitorii vor înceta în mod irevocabil la data de 31 decembrie 2013.

„Astept un efort din partea Comisiei”

La primirea răspunsului, Corina CreÅ£u a declarat: „Este adevărat ca baza legală pentru prevenirea acestui gen de abuzuri exista deja, dar după cum am văzut, aceasta nu înseamnă ca ele nu au loc. Faptul că informaÅ£ii esenÅ£iale pentru o emigrare reuÅŸită există pe site-ul web al Comisiei este fără îndoiala un lucru pozitiv, dar doar pentru acei ce au acces la o conexiune internet. Nu cred ca acesta este cazul majorităţii celor ce se regăsesc în situaÅ£ii de abuz. Asa cum spuneam si în întrebare, cei mai mulÅ£i din aceÅŸtia provin din zone cu venit sub medie si deci probabilitatea ca ei să dispună de un calculator si o conexiune internet este aproape zero. AÅŸtept din partea Comisiei un efort înspre popularizarea informaÅ£iilor necesare pentru a preveni sau a combate aceste abuzuri, în stransa conlucrare cu autorităţile naÅ£ionale ca si prin autorităţile locale ale administraÅ£iei publice”.

Adauga un comentariu

*