Seceta din ţară îi motivează şi mai mult pe români să plece la muncă în Spania

Mulţi din cei 450 de români care au venit luni la selecţia pentru un loc de muncă în Spania, la cules de roşii, invocă, spre deosebire de anii trecuţi, seceta ca principal motiv al opţiunii de a lucra afară.

Seceta din ultimul timp ÅŸi prognozele pesimiste pentru întregul au devenit un motiv serios pentru a pleca la muncă în alte ţări. „Eu am o fâşie de pământ pe care până cum făceam legume. Anul ăsta s-a uscat tot, iar apa e scumpă ÅŸi nu sunt bani ca să plătim irigaÅ£iile”, spune un tânăr venit la primele ore ale dimineÅ£ii în curtea liceului unde se desfăşoară selecÅ£ia pentru locuri de muncă în Insulele Canare.

La selecţia de luni, o firmă spaniolă de legume oferă lucrătorilor români peste 260 de locuri de muncă în Insulele Canare, la cules de roşii. Contractele se vor întinde pe o perioadă de nouă luni, iar salariul brut va fi de 737 de euro pe lună. Marţi, alte două firme spaniole vor selecta 275 de români pentru manipulare legume-fructe în Almeria, pentru un câştig de cinci euro pe oră.

ANOFM, în colaborare cu Agenţia Municipală pentru Ocupare din Bucureşti, a organizat, luni, prima selecţie pentru slujbe în Spania, după preluarea atribuţiilor de la fostul OMFM. Deşi desfiinţarea Oficiului a avut ca scop descentralizarea activităţii şi evitarea organizării de selecţii în Bucureşti pentru toţi solicitanţii din ţară, care îi supun pe aceştia la eforturi financiare destul de mari, selecţia de luni s-a organizat ca şi cele precedente pentru că oamenii fuseseră deja înştiinţaţi de selecţia de la Bucureşti. În viitor, însă, selecţiile vor avea loc în zonele din care provin cei mai mulţi solicitanţi pentru un anumit domeniu.

Aparent, nu există nicio deosebire între prima selecţie organizată de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM) şi cele ale Oficiului pentru Migraţia Forţei de Muncă (OMFM). Câteva voci nemulţumite susţin totuşi că cei de la ANOFM îi ţin în picioare în soare şi că i-au chemat de dimineaţă, iar selecţia întârzie să înceapă. Reprezentanţii Agenţiei, însă, se disculpă prin faptul că este exclusiv vina oamenilor care au venit mai devreme, deşi fuseseră chemaţi la o anumită oră, iar întâzierea se datorează celor de la Ambasada Spaniei care au venit cu o jumătate de oră după ora de începere anunţată.

„AgenÅ£ia Municipală s-a implicat în organizarea acÅ£iunii de astăzi (luni, n.r.) pentru că avem experienţă în organizarea burselor locurilor de muncă, dar în BucureÅŸti nu cred că se vor mai organiza curând astfel de selecÅ£ii pentru muncă în agricultură. Poate pentru alte domenii, ca ÅŸoferi sau muncitori în industria construcÅ£iilor de maÅŸini, pentru care cei mai mulÅ£i solicitanÅ£i au fost, la selecÅ£iile precedente, din BucureÅŸti ÅŸi din jur”, a spus directorul executiv adjunct al AgenÅ£iei Municipale, Mariana BucaleÅ£.

Cei prezenţi la selecţie sunt convinşi că vor câştiga mai mult decât în România, chiar dacă trebuie să-şi plătească drumul la întoarcere şi utilităţile din locaţiile unde vor fi cazaţi.

„ÃŽn România n-o să câştigăm niciodată atât de mult ca acolo, chiar dacă avem pământul nostru. Că trebuie să-l muncim tot anul ÅŸi să băgăm bani în el ÅŸi abia toamna câştigăm ÅŸi noi ceva”, s-a plâns o femeie de 43 de ani, din CălăraÅŸi, care tocmai fusese selectată pentru a pleca în Spania. „Mă gândeam că n-o să mă aleagă, că sunt bătrână, dar nu a contat. S-au uitat la mâinile mele ÅŸi au văzut că sunt muncite”, a spus femeia.

Câştigul din agricultură al zilierilor în România este cuprins între 25 şi 30 de lei, sau poate ajunge şi la 35 de lei, fără mâncare, în funcţie de negocierile cu proprietarul pământului. Pentru un câştig de peste patru ori mai mare, solicitanţii unui loc de muncă în Spania susţin că merită oboseala, statul în picioare şi banii cheltuiţi pe drum.

ÃŽn general, oamenii care îşi aÅŸteaptă rândul pentru interviul cu angajatorii sunt încrezători ÅŸi nu-i sperie nici poveÅŸtile cu românii care au fost înÅŸelaÅ£i de diferite firme sau condiÅ£iile în care vor fi cazaÅ£i. Majoritatea invocă bunătatea providenÅ£ei ÅŸi rezistenÅ£a omului la greutăţiole vieÅ£ii. „Poate ne-o ajuta Cel de Sus să nu ni se întâmple nimic pe acolo că suntem oameni cu frică de Dumnezeu. Åži-apoi, omul poate îndura multe dacă ÅŸtie că o să-i fie mai bine dup-aia”, îşi manifestă speranÅ£a o femeie între două vârste care se duce în Spania pentru a face rost de bani ca să-ÅŸi dea copilul la ÅŸcoală în toamnă.

Adauga un comentariu

*