Teoria lui Pacepa despre complotul împotriva Papei Pius, pusă la îndoială de experţi

Istorici şi diplomaţi din perioada comunistă pun la îndoială afirmaţiile lui Ion Mihai Pacepa, care susţine că a ajutat KGB-ul într-un complot ce viza falsificarea arhivelor Vaticanului pentru a dovedi că Papa Pius al XII-lea a fost simpatizant nazist, potrivit agenţiei Catholic News Service.

Generalul Ion Mihai Pacepa, fostul şef al spionajului extern în perioada dictaturii lui Nicolae Ceauşescu, a afirmat, într-un articol publicat în ianuarie în revista National Review, că între 1960 şi 1962 a recrutat trei agenţi români care aveau drept misiune să pretindă că sunt preoţi şi să obţină astfel acces la arhivele secrete ale Vaticanului. Obiectivul lor era să sustragă documente pentru KGB, astfel încât fostul serviciu sovietic de spionaj să le manipuleze şi să le transforme în dovezi împotriva Papei Pius al XII-lea, care murise în 1958.

Pacepa, aflat din 1978 în Statele Unite, afirmă că aceste documente modificate au fost folosite ca „bază istorică” pentru ÅŸocanta piesă de teatru „Adjunctul”, care a avut premiera în 1963 la Berlin ÅŸi care a ajutat la popularizarea ideii că Papa Pius l-a sprijinit pe dictatorul nazist Adolf Hitler.

Potrivit agenţiei Cahtolic News Service (CNS), scopul KGB-ului în această acţiune era să decredibilizeze Biserica Catolică.

Părintele iezuit Peter Gumpel, istoric ÅŸi coordonator al iniÅ£iativei vizând beatificarea Papei Pius, spune că a existat „un efort deliberat din partea ruÅŸilor de a-l discredita pe Papa Pius al XII-lea”, dar nu există nicio dovadă că cineva a reuÅŸit vreodată să obÅ£ină ÅŸi să manipuleze documente ale Vaticanului. Părintele Gumpel subliniază că în perioada la care s-a referit Pacepa toate documentele despre pontificatul lui Papa Pius se aflau în arhivele Secretariatului de Stat al Vaticanului ÅŸi nu în arhivele secrete ale Vaticanului.

Ronald Rychlak, consilier al delegaÅ£iei Vaticanului la NaÅ£iunile Unite, este unul dintre puÅ£inii americani cărora li s-a acordat acces la un raport secret, în ÅŸase volume, intitulat „Positio on Pius XII,” redactat în 2004. Raportul conÅ£ine depoziÅ£ii sub jurământ de la martori, documente istorice ÅŸi o trecere în revistă a tot ceea ce s-a scris, neutru sau negativ, dar pertinent în legătură cu acÅ£iunile Vaticanului în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

Rychlak a calificat articolul lui Pacepa drept „ÅŸocant”. El spune că nimic în raportul consultat nu sugerează că anumite persoane au avut acces la arhive în cadrul unui complot organizat. „Ideea că sovieticii sau statele lor satelit au fost capabili să obÅ£ină acces la arhive prin intermediul a trei agenÅ£i indică o lacună foarte gravă de securitate”, a spus specialistul. Rychlak, autor a două cărÅ£i despre Papa Pius ÅŸi al Doilea Război Mondial, este de părere că afirmaÅ£iile lui Pacepa trebuie să fie verificate în arhivele sovietice.

„Momentul ales de Pacepa (pentru a face aceste dezvăluiri – n.r.) poate fi pus sub semnul întrebării. De ce până acum nu a fost dezvăluită această poveste? Sper că guvernul Statelor Unite va declasifica orice informaÅ£ii deÅ£ine în legătură cu această importantă chestiune, pentru a nu pierde timp cu (un demers în acest sens prin intermediul – n.r.) Freedom of Information Act (legea americană ce asigură accesul la informaÅ£ii – n.r.)”, a spus Rychlak.

Britanicul John Cornwell, autor al unei cărÅ£i publicate în 1999 ÅŸi intitulate „Papa lui Hitler: Istoria secretă a lui Pius al XII-lea”, a declarat că nu a auzit niciodată despre faptele descrise de Pacepa ÅŸi le consideră „foarte puÅ£in probabile”.

„Ca susÅ£inător al NATO ÅŸi al AlianÅ£ei Occidentale, nu este exclus ca Papa să fi fost vizat (de KGB). Dar nu am văzut niciun document credibil care să indice că cineva ar fi falsificat material”, a spus Cornwell, a cărui carte a fost criticată de oficialii Bisericii Catolice pentru modul negativ în care l-a portretizat pe Papa Pius, precizează CNS.

Catholic News Service notează ÅŸi declaraÅ£iile unui fost coleg al lui Pacepa, în vârstă de 79 de ani, care ÅŸi-a exprimat îndoiala în legătură cu cele afirmate în articol. „ÃŽntre 1960 ÅŸi 1962, când pretinde el (Pacepa – n.r.) că a supervizat spionii de la Vatican, el era în BucureÅŸti, adjunct al direcÅ£iei tehnoÅŸtiinÅ£ifice a Securităţii, post în care a rămas până a defectat în 1978”, declară „fostul ofiÅ£er cu rang înalt din Securitate, care a cerut să nu fie numit”, precizează Catholic News Service. „Potrivit ierarhiei de comandă, el nu ar fi avut (din această poziÅ£ie – n.r.) o comunicare directă cu generalii KGB. Dacă a avut, atunci asta l-ar face agent sovietic, nu unul român”, a adăugat persoana citată sub acoperirea anonimatului de CNS.

„ÃŽn 1959, Pacepa era în Germania sub acoperire diplomatică. Era căpitan în Koln, specializat în chimie ÅŸi aparÅ£inea secÅ£iei tehnoÅŸtiinÅ£ifice. Din nou, generalii KGB nu l-ar fi luat în considerare”, a declarat sursa, care crede că Pacepa încearcă să-ÅŸi construiască în ultimii ani „o aură de mister”.

„De ce a aÅŸteptat 29 de ani (de la fuga sa din Å£ară – n.r.) pentru a dezvălui asta?”, se întreabă, la rândul său, fostul ofiÅ£er din Securitate citat de CNS. „Dacă este adevărat, ar fi avut mult mai mult sens să fi spus lucurile astea în 1981, după complotul sovietico-bulgar de a-l asasina pe Papa Ioan Paul al II-lea”, argumentează persoana citată sub acoperirea anonimatului.

Catholic News Service îl mai citează, tot fără a-l numi, pe „un fost diplomat român în perioada comunistă, care a consiliat guvernul american” ÅŸi care ÅŸi-a exprimat „mari îndoieli” în legătură cu versiunea lui Pacepa. „Pacepa nu este o sursă serioasă”, a declarat fostul diplomat. „Cartea lui, Orizonturi roÅŸii (1988), este ficÅ£iune în proporÅ£ie de o treime. Ia fapte care s-au petrecut ÅŸi apoi inventează. Mă tem că doar încearcă să atragă atenÅ£ia asupra persoanei sale. Invocă Vaticanul, pentru că subiectul Securitatea română a fost epuizat ÅŸi este o temă marginală”, consideră fostul diplomat.

William Donohue, preÅŸedinte al Ligii Catolice pentru Drepturi Civile ÅŸi Religioase, spune că povestea lui Pacepa „poate face mai mult pentru a reabilita numele lui Pius al XII-lea decât orice altă poveste”.

„TotuÅŸi, avem nevoie de mai multă informaÅ£ie”, a adăugat el. „Nu e nicio îndoială că orice document legat de acest incident trebuie declasificat, de la CIA ÅŸi de la KGB. Trebuie să aflăm exact ÅŸi ce ÅŸtiu serviciile române de informaÅ£ii”, a mai spus Donohue.

Agenţia Catholic News Service precizează că a încercat să-l contacteze pe generalul Pacepa, direct sau prin intermediul editorilor de la National Review Online, dar eforturile sale nu au avut succes. Erica Stalnecker de la National Review a declarat pentru CNS că Pacepa refuză toate solicitările pentru interviuri sau pentru a da mai multe informaţii şi a interzis editorilor să comunice datele sale de contact, inclusiv adresa de e-mail.

NewsIn

Adauga un comentariu

*