Remember: 30 de ani de la Cutremurul din 4 martie 1977

La împlinirea a 30 de ani de la cutremurul devastator din 1977, directorul Institutului NaÅ£ional de Fiziă a a Pământului, Gheorghe Marmureanu, a declarat pentru AMOS News că „nu se pune problema unui cutremur catastrofal până în 2010. După aceea vom vedea… Nimeni nu poate vorbi cu trei ani înainte”. Cele 30 de secunde de acum 30 de ani au fost suficiente pentru a ucide peste 1.500 de oameni, în toată Å£ara, să rănească 11.000 ÅŸi să lase fără adăpost peste 35.000 de familii.

Remember: „Cutremurul din ’77”

În Bucuresti, efectele cele mai grave au fost constatate în cazul cladirilor înalte din beton, realizate fara masuri de protectie antiseismica înainte de 1940; dintre acestea, una s-a prabusit la 10 noiembrie 1940 iar alte 28 la 4 martie 1977. Ca urmare a concentrarii de cladiri si functiuni vulnerabile, în 1977 s-au înregistrat, în Bucuresti, 1391 morti si 7596 raniti, reprezentând 90% din totalul pe tara.

Conform enciclopediei Wikipedia, „Cutremurul din ’77 a fost un puternic cutremur care s-a produs la ora 21:22 în data de 4 martie 1977, cu efecte devastatoare asupra României. A avut o intensitate de 7,2 grade pe Scara Richter ÅŸi a făcut în timp de circa 55 de secunde, 1.578 de victime, din care 1.424 numai în BucureÅŸti. La nivelul întregii ţări au fost circa 11.300 de răniÅ£i ÅŸi aproximativ 35.000 de locuinÅ£e s-au prăbuÅŸit. Majoritatea pagubelor materiale s-au concentrat la BucureÅŸti unde peste 33 de clădiri ÅŸi blocuri mari s-au prăbuÅŸit. Tot oraÅŸul Zimnicea a fost distrus, ÅŸi s-a trecut la reconstruirea sa din temelii. Epicentrul cutremurului a fost localizat în zona Vrancea, cea mai activă zonă seismică din Å£ară, la o adâncime de circa 100 km. Unda de ÅŸoc s-a simÅ£it aproape în toÅ£i Balcanii.”

Stare de necesitate în România

În seara zilei de 4 martie, Nicolae şi Elena Ceauşescu participau la banchetul oficial oferit de preşedintele Nigeriei în cinstea oaspeţilor. După toastul şefului statului nigerian, un secretar român a intrat în sală şi l-a informat pe Ceauşescu de situaţia din ţară. Răspunzând calm la cuvântarea gazdei, preşedintele român s-a aşezat şi l-a anunţat în particular de dezastrul survenit în România. Banchetului i s-a pus capăt câteva minute mai târziu.

La început, ştirile ajunse pe căi ocolite erau confuze, vorbind despre un cutremur de gradul 10, deci despre distrugerea totală a Bucureştiului. Pana de curent de la Bucureşti făcea imposibilă orice comunicaţie. După restabilirea legăturii cu ţara, Ceauşescu a cerut un raport sumar al situaţiei din ţară şi a dat primele ordine de acţiune, o dată cu un apel către populaţie. S-a instituit, prin decret prezidenţial, starea de necesitate pe întreg teritoriul României.

În timpul nopţii, o aeronavă a adus delegaţia română înapoi în ţară. Pe parcursul zilelor ce au urmat, Nicolae Ceauşescu, uneori însoţit de Elena, a făcut vizite în Bucureşti pentru a evalua pagubele şi a calma populaţia. A dat ordine ferme de a se continua salvarea victimelor chiar şi peste termenul considerat limită de supravieţuire.

Cu ajutoare de la Crucea Roşie (mai ales câini dresaţi special pentru astfel de cazuri), cascadorii, şi pompierii români au făcut eforturi supraomeneşti pentru a salva cât mai multe vieţi.

Mărturii ale celor loviţi de Cutremur

Potrivit enciclopediei Wikipedia, mulÅ£i cetăţeni au intrat în panică, majoritatea ieÅŸind în stradă. Iată mărturia soldatului Mircea Nemigean din BucureÅŸti: „Eram santinelă pe acoperiÅŸul unui important obiectiv militar; adică, deasupra etajului ÅŸapte. Noaptea era destul de luminoasă ÅŸi de văzut, puteam vedea până departe. Numai că odată parcă n-am mai simÅ£it acoperiÅŸul sub picioare. M-am apucat însă bine de ceva ÅŸi cu ochii numai primprejur, să văd ce se întâmplă. Dar nu-mi puteam crede ochilor. Cât vedeam cu ochii, toate blocurile se clătinau. Åži toate clădirile se înclinau de-o parte ÅŸi de cealaltă ca ÅŸi copacii pe furtună. Prima undă a fost pe verticală. Câteva fracÅ£iuni de secundă a părut să înceteze, dar apoi a reînceput pe orizontală. Cerul a crăpat brusc, de parcă stătea să se frângă în două. Am auzit detunături îndepărtate, apoi un zgomot înfundat, care parcă venea de peste tot; se auzea tot mai tare. Apoi a venit un vânt puternic, de era să mă azvârle jos. S-a dus, dar apoi s-a ÅŸi întors înapoi, de data asta cu miros greu de ars. Åži p-ormă s-au stins toate luminile… pe cer era un uriaÅŸ arc de foc, ca ÅŸi cum s-a produs un scurtcircuit în tot oraÅŸul… Åži atunci am zis: «Gata, cred că-i gata oraÅŸul!»”.

După calmarea generală, foarte mulţi oameni au ajutat la îndepărtarea dărâmăturilor, la salvarea victimelor şi la sporirea producţiei de alimente primare, pentru a asigura necesarul populaţiei, la restabilirea reţelelor utilitare (apă, gaz, telefoane, curent). Mulţi au lucrat ore în şir fără să se odihnească, acoperind mai multe schimburi. Au fost trimise ajutoare din toată ţara către zonele afectate.

Personalităţi, victime ale Cutremurului

Printre victimele cutremurului s-au numărat şi câteva personaje marcante: Toma Caragiu, A. E. Baconski, Alexandru Ivasiuc, Mihai Gafiţa, Corneliu M. Popescu, Alexandru Bocăneţ, Doina Badea, Savin Bratu, Daniela Caurea, Mihail Petroveanu, Veronica Porumbacu, Eliza Petrăchescu, Tudor Dumitrescu, Ioan Siadbei, Mihaela Mărăcineanu, Nicolae Vatamanu.

BucureÅŸtenii, indiferenÅ£i faţă de un nou cutremur…

Laszlo Borbely, ministru delegat pentru lucrări publice şi amenajarea teritoriului, a declarat la începutul lunii martie că de la demararea programului de consolidare a clădirilor cu grad I seismic şi până în prezent s-a reuşit consolidarea a numai 10 clădiri din Bucureşti şi două din provincie. Acesta a mai adăugat că că programul de consolidare a clădirilor cu grad ridicar seismic se loveşte de neimplicarea administraţiilor locale, dar şi de indiferenţa cetăţenilor. Deşi statul plăteşte expertiza, proiectul şi execuţia lucrărilor unii cetăţenii refuză începerea consolidărilor.

Borbely a declarat că pentru a demara lucrările la un imobil trebuie avut acordul tuturor proprietarilor, iar dacă cineva refuză acest lucru atunci consolidarea imobilului nu mai are loc. „România este singura Å£ară din Europa care acordă asemenea facilităţi (…) cu toate acestea am reuÅŸit să consolidăm 10 clădiri din BucureÅŸti ÅŸi două din provincie”, a precizat ministrul.

Laszlo Borbely a reproÅŸat primăriilor de sector că nu au reuÅŸit să trimită în timp util numărul de imobile existente mai înalte de trei etaje construite înaite de 1978 ÅŸi care au la parter spaÅ£ii publice. „Doar Primăria sectorului 2 a făcut acest inventar, iar Primăria sectorului 4 a identificat toate clădirile construite înainte de 1978”, a mai declarat Borbely. Peste două săptămâni Laszlo Borbely se va întâlni cu primarii de sector ÅŸi speră ca aceÅŸtia să vină cu situaÅ£iile clarificate. Acesta a mai precizat că primăriile vor fi sancÅ£ionate de Prefectura BucureÅŸti.

În momentul de faţă sunt în jur de 54 de clădiri care se află în diferite faze de lucru în cadrul programului de reabilitare. Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului a alocat un buget de 10 mil. lei pentru reabilitarea clădirilor. În Bucureşti sunt peste 120 de clădiri construite în 1940 şi care prezintă un grad de risc ridicat.

După BucureÅŸti 1977, tragedie posibilă la BraÅŸov…

În cazul producerii vreunui cutremur de o intensitate mai mare, Braşovul va trece printr-o veritabilă tragedie. Nu mai puţin de 120 de clădiri din oraş sunt în pericol a se dărâma, iar multe dintre ele nu vor putea fi reparate în curând.

Lista acestor construcţii a fost trimisă în anii anteriori la Consiliul Judeţean Braşov, care la rândul său a trimis-o Ministerului Transporturilor, Lucrărilor Publice şi Turismului, pentru a se aloca fonduri pentru expertizarea acestora.

„Am tot trimis lista la Bucureşti, dar degeaba. Oricum, dacă anul acesta vor primi bani atât pentru evaluare, cât şi pentru reparaţii, prima clădire pe care o vom reabilita va fi un bloc de pe strada Mircea cel Bătrân. Este vorba de un bloc cu 10 etaje care este deja catalogat ca fiind cu grad seismic 1. Deci e foarte grav. Dacă vom primi banii, mai trebuie ca şi locatarii să fie de acord să participe financiar la această lucrare, cu un anumit procent şi apoi putem începe treaba”, ne-a declarat primarul George Scripcaru. Până se va ajunge însă în această situaţie, o clădire care se află pe strada Avram Iancu va fi demolată în curând. Este vorba despre imobilul în care îşi desfăşoară activitatea AGIRAM. „Clădirea trebuie demolată cât mai repede deoarece în orice moment poate să se dărâme”, a mai spus primarul Scripcaru.

România: 108 cutremure în 100 de ani

România a avut parte în ultimul secol de 108 cutremure cu magnitudinea de peste 5 grade pe scara Richter, 99 fiind produse în zona Vrancea. Ultimii 60 de ani au însemnat pentru ţara noastră patru cutremure majore: 10 noiembrie 1940 (7,7 grade Richter); 4 martie 1977 (7,5 grade Richter); 30 august 1986 (7,2 grade Richter); 30 mai 1990 (6,9 grade Richter).

Aria expusa seismic ̨n cazul cutremurelor produse ̨n Vrancea se ̨ntinde pe 50% din teritoriu Рcirca 60% din populatia tarii, incluz̢nd si Bucurestiul. Cele mai puternice cutremure din ultima mie de ani petrecute ̨n Rom̢nia s-au produs pe data de 26 decembrie 1802, aproape de 7,8 grade pe scara Richter si la 4 martie 1977 Р7,2 grade pe scara Richter.

ÃŽn unele zone ale României, unde se acumuleaza tensiuni în placile tectonice, exista pericolul producerii unor cutremure de magnitudine mare – 7, 8 sau 9 grade pe scara Richter la intervale de 50 de ani. Tocmai de aceea, pe baza acestor statistici, specialistii apreciaza posibilitatea declansarii unui cutremur în perioada 2006 – 2016. ÃŽn tara noastra au fost introduse harti de zonare seismica în 1943, 1952, 1963, 1977, 1991, 1992, 1993 iar normative de proiectare antiseismica în 1943, 1945, 1963, 1970, 1978, 1981, 1990, 1992, precum si reglementari de aparare civila si masuri pentu siguranta constructiilor si interventia în caz de calamităţi naturale, în 1976 si 1978.