Votul Parlamentului pe referendumul lui Băsescu naşte noi dispute constituţionale

Rezultatulul votului de joi al plenului Parlamentului asupra solicitării de organizare a referendumului pe tema votului uninominal naşte dispute de ordin constituţional, iar soluţia către care se îndreaptă conducerea Legislativului este cea de reluare a discuţiilor.

Paradoxal, după îndelungi controverse procedurale, unii parlamentari au remarcat faptul că, potrivit legii fundamentale, Parlamentul a avizat favorabil solicitarea preşedintelui Traian Băsescu de consultare a populaţiei.

Controversa porneşte de la faptul că Proiectul de Hotărâre a Parlamentului prin care era dat acceptul pentru referendum nu a putut fi adoptat deoarece a întrunit 233 de voturi pentru, în loc de 235 cât erau necesare. Parlamentarii au pornit de la premisa că au nevoie de majoritatea calificată, aşa cum scrie în legea specială privind organizarea referendumului.

Numai că între legea referendumului şi Constituţie există o mare contradicţie. În timp ce legea spune că referendumul este avizat de Parlament cu majoritate calificată, Constituţia spune că hotărârile Legislativului se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor prezenţi în sală.

La fel spune şi regulamentul celor două Camere ale Legislativului. Potrivit articolului 76, alin 2, din Constituţie “legile ordinare şi hotărârile se adoptă cu votul majorităţii membrilor prezenţi din fiecare Cameră”.

Deputatul PNL Titu Gheorghiof a declarat pentru NewsIn că legea fundamentală are întâietate, iar prevderile art 76 se extind şi asupra şedinţelor comune. El a explicat că s-a luat în calcul varianta majorităţii calificate pentru că proiectul de hotărâre a fost asimilat unei legi organice. “Eu cred că Parlamentul a dat un aviz favorabil”, a spus deputatul liberal.

Şi preşedintele Camerei Deputaţilor, Bogdan Olteanu, a precizat pentru NewsIn că legea refrendumului este neconstituţională, iar Birourile Permanente vor discuta cazul, în ideea reluării votului.

Deputatul PSD Şerban Nicolae spune şi el că votul trebuie reluat, dar că este clar că Parlamentul nici nu a respins, nici nu a aprobat solicitarea preşedintelui. El a mai spus că o altă variantă ar fi ca membrii comisiilor juridice să medieze conflictul.

Şi Liderul deputaţilor PD, Cristian Rădulescu, a declarat pentru NewsIn că legea referendumului este neconstituţională, iar democraţii o vor ataca la Curtea Constituţională.

Birourile Permanente ale celor două Camere ar urma să discute situaţia creată, în vederea reluării votului. Avizul Parlamentului este unul pur cosultativ, preşedintele fiind cel care decide declanşarea referendumului. După ce a avut întrevederi cu reprezentanţi ai societăţii civile, preşedintele a chemat la consultări şi partidele parlamentare pe tema uninominalului.

Mai mult, conducerea Parlamentului s-a contrazis ÅŸi în privinÅ£a numărului de voturi necesar – 234 sau 235. PreÅŸedintele Camerei DeputaÅ£ilor, Bogdan Olteanu, a nunÅ£at în plen că este nevoie de 234, în vreme, ce, în stanograma Birourilor Permanente de marÅ£i, Văcăroiu ÅŸi ceilalÅ£i membri vorbeau de 235.

PRM şi UDMR sunt singurele formaţiuni care se declară deschis împotriva referendumului şi a introducerii votului uninominal. Mulţi parlamentari au argumentat că este greu de crezut că 9 milioane de români se vor prezenta la urne pentru ca referednumul să poată fi validat. În consecinţă, ei consideră că intuilă consultarea populaţiei, urmând că Parlamentul să adopte pur şi simplu proiectul de lege privind introducerea votului uninominal.

Din stenograma ÅŸedinÅ£ei de marÅ£i a Birourilor Permanente reiese că preÅŸedintele Senatului, Nicolae Văcăroiu, anticipând faptul că hotărârea nu va aduna numărul de voturi necesar – cel pentru o lege organică, îi consultă pe cei prezenÅ£i despre paÅŸii ce vor urma. Tot el este cel care a insistat că este nevoie de 235 de voturi pentru adoptarea hotărârii, susÅ£inut de liderul deputaÅ£ilor UDMR, Marton Arpad, ÅŸi fără ca vreun alt membru al conducerii să conteste decizia Birourilor Permanente.

Potrivit lui Marton Arpad, „dacă nu ia majoritatea voturilor, atunci, se retrimite hotărârea la comisie, să facă o hotărâre care să ia această majoritate ÅŸi, până când o hotărâre nu va primi această majoritate calificată, conform interpretării CurÅ£ii ConstituÅ£ionale, preÅŸedintele nu poate face următorul pas”. Hrebenciuc contestă ÅŸi spune că Parlamentul s-ar face de ruÅŸine dacă reia votul pe această temă.