Retrocedarea castelelor – o afacere buna pentru cine?

Statul roman s-a angajat sa plateasca 90 de milioane de euro pentru a cumpara castelele Bran si Peles. Acestea au fost sau urmeaza sa fie retrocedate proprietarilor de drept, iar autoritatile le vor rascumpara pentru a le mentine in circuitul turistic. Desi este un gest de necesara reparatie morala, retrocedarea are insa un pret cam mare, asumat fara argumente economice viabile.

In plus, ceea ce se intampla in acest moment in Romania constituie un caz aproape singular in Estul Europei.

# Informatia pe scurt: Consiliul Judetean Brasov vrea sa cumpere Castelul Bran cu 60 milioane euro. Suma nu poate fi recuperata insa din incasari, asa cum spun oficialii locali.
# Suma este considerata foarte mare si de catre Ministerul Culturii, care apreciaza castelul la cel mult 15 milioane euro
# Guvernul este insa dispus sa ofere 30 de milioane pentru un alt castel, Pelesul. Opozitia anunta insa masuri de anulare a acestei decizii.

Presedintele Consiliului Judetean Brasov, Aristotel Cancescu, anunta luni ca CJ a decis cumpararea Castelului Bran de la proprietarul de drept, Dominic de Habsburg, in schimbul sumei de 60 de milioane de euro.

Pentru aceasta, autoritatile brasovene doresc sa acceseze un imprumut de tip leasing, pe o perioada de zece ani, imprumut ce ar urma sa fie luat de la o banca austriaca. Pentru cumpararea Castelului, Consiliul Judetean va plati in primii doi ani o suma de 2,7 milioane euro, restul pana la 60 de milioane urmand sa fie platiti lui Dominic de Habsburg de catre banca austriaca.

Consiliul Judetean spera ca sa returneze imprumutul din exploatarea turistica a castelului. “Castelul Bran este cel mai mare brand din Romania, este o oportunitate pentru turismul brasovean. Costurile sunt minore fata de ceea ce putem obtine”, a declarat Aristotel Cancescu.

Cu toate acestea, cifrele seci nu prea ii dau dreptate oficialului brasovean. Conform datelor disponibile, numarul de vizitatori ai castelului Bran a crescut semnificativ in intervalul 1995-2000, de la 195 de mii de vizitatori, la 261.459 persoane (crestere de aproape 35 la suta).

Spre comparatie, aproximativ opt milioane de turisti viziteaza anual palatul Versailles.

Cu toate acestea, veniturile din exploatarea castelului sunt inca modeste, chiar daca includ venituri din taxe, foto, publicatii etc. Astfel, in 1995 s-au incasat 225 milioane lei vechi (85.500 euro la cursul mediu din acel an) in timp ce in anul 2000 veniturile totale au fost de 5.2 miliarde de lei (260 mii euro).

Sumele care se incaseaza curent din exploatarea Castelului Bran – chiar daca plecam de la premisa ca cele din ultimii ani sunt mai mari decit cele de la nivelul lui 2000 – sunt oricum mult, mult mai mici decit plata ratei anuale (de peste 5 milioane de euro) pe care va trebui sa o plateasca Consiliul Judetean Brasov catre banca austriaca.

In plus, intr-o declaratie publica facuta luni, ministrul Culturii, Adrian Iorgulescu, a aratat ca pe baza propriilor evaluari Castelul Bran nu valoareaza mai mult de 15 milioane de euro. TVR a relatat ca cea mai mare tranzactie incheiata pina acum cu un castel, la nivel mondial, nu a depasit 58 de milioane euro.

Castelul Bran a fost retrocedat in luna mai a anului trecut proprietarului de drept, Dominic Habsburg.

Supranumit Castelul lui Dracula in urma asocierii cu numele lui Vlad Tepes care, conform legendelor locale ar fi locuit sau ar fi fost inchis aici, Branul a fost confiscat de regimul comunist in 1948.

Retrocedarea sa este privita ca o dovada a stabilitatii politice din Romania si a dorintei autoritatilor de a respecta domnia legii, in conditiile in care tara noastra a devenit membra a Uniunii Europene.

Castelul s-a aflat in proprietatea Familiei Regale incepind din 1920, urmare a unui act de donatie al municipalitatii Brasov catre Regina Maria. Orasul isi manifesta astfel gratitudinea pentru curajul si eforturile Reginei in vremea primului razboi mondial, in urma caruia Transilvania a intrat in componenta Romaniei.

Regina Maria l-a lasat mostenire prin testament Principesei Ileana, al carei fiu, Dominic de Habsburg, a copilarit aici pina la virsta de 10 ani.

Pelesul – o alta perla a coroanei
Retrocedarea imobilelor din domeniul Peles a fost, in ultima perioada, motiv de disputa intre familia regala – proprietara de drept a complexului – si autoritati.

Chiar saptamina aceasta guvernul ar urma sa adopte un memorandum pentru retrocedarea castelului Peles si a mai multor domenii aferente, pentru ca la finalul lunii ianuarie sau la inceputul lui februarie Casa Regala sa intre in posesia Pelesului, a Pelisorului si a partii vechi din Foisor.

„Din punct de vedere formal, negocierile s-au incheiat, urmeaza ca in prima sedinta a Guvernului sa prezint o nota si un memorandum, care cuprinde aspectele pe care le-am stabilit cu Casa Regala”, declara recent Adrian Iorgulescu, ministrul Culturii si Cultelor.

In baza negocierilor, Regele Mihai va primi Castelul Peles, Pelisorul, partea veche a Palatului Foisor si terenurile aferente. Partea noua a Palatului Foisor va ramane statului roman, ea neputand fi retrocedata intrucat nu a fost construita in aceeasi perioada cu Foisorul Vechi.

# Imediat dupa ce domeniul va fi retrocedat, Casa Regala va putea sa-si manifeste „dreptul de pre-emptiune” si sa faca o oferta de vanzare a Castelului Peles si a partii vechi a Palatului Foisor catre statul roman.

Statul roman ramine in continuare interesat sa rascumpere domeniul Peles, iar foarte probabil negocierile care se vor purta se vor invirti in jurul sumei de 30 de milioane de euro.

Potrivit unui act normativ initiat de guvernarea PSD, Regele Mihai ar fi urmat sa primeasca 30 milioane euro, in transe egale timp de trei ani, in schimbul castelelor Peles, Pelisor si Foisor, precum si pentru colectiile, obiectele si celelalte bunuri mobile din inventarul acestora.

Curtea Constitutionala a stabilit insa, la 9 noiembrie 2005, cu majoritate de voturi, ca dispozitiile Legii privind reglementarea situatiei juridice a bunurilor fostului suveran sunt neconstitutionale, deoarece contravin prevederilor articolului privind principiul separatiei si echilibrului puterilor in stat, ale celui referitoare la egalitatea cetatenilor in fata legii si a autoritatilor

publice, fara privilegii si fara discriminari, precum si ale articolului privind accesul liber la justitie.

In aceste conditii, regele nu a mai putut primi aceasta suma, insa a solicitat din nou retrocedarea in natura a proprietatilor.

Actualul Guvern si-a exprimat „regretul” fata de decizia Curtii Constitutionale si a anuntat, la sfarsitul anului 2005, ca va incerca o formula de negociere, daca Regele Mihai isi va recapata in instanta bunurile.

O parte a actualei opozitii politice, respective PRM, PC si o parte a PSD, a anuntat ca se opune deciziei de retrocedare a bunurilor Casei Regale. Deputatul PRM. Lucian Bolcas, spune ca trebuie facuta o distinctie intre averea personala a Regelui si cea a statului, si de aceea formatiunea sa va ataca retrocedarile “prin toate mijloacele legale”.

HotNews.ro

Adauga un comentariu

*