Incertitudini şi speculaţii pe scena politică

Reconfigurarea raportului de forÅ£e în Parlament, guvern minoritar, scenarii cu alegeri anticipate, noi alianÅ£e sau numirea unui alt premier, ameninţări cu blocarea bugetului de stat – aceasta este configuraÅ£ia scenei politice de la BucureÅŸti în cele patru săptămâni care au mai rămas până integrarea României în Uniunea Europeană.

Retragerea lipsită de elementul surpriză a conservatorilor din formula de guvernare AlianÅ£a D.A. PNL-PD – UDMR – PC a declanÅŸat un val de incertitudini ÅŸi de speculaÅ£ii pe tema actualei sau unei viitoare construcÅ£ii a puterii.

Deşi listele cu membrii grupurilor parlamentare din Senat şi Camera Deputaţilor demonstrează că trecerea conservatorilor în opoziţie lasă Executivul fără susţinere majoritară în plan legislativ, premierul Călin Popescu-Tăriceanu susţine că Guvernul îşi menţine majoritatea parlamentară şi că retragerea PC din coaliţie nu schimbă cu nimic lucrurile. Primul-ministru spune că preşedintele Traian Băsescu este de aceeaşi părere, şi anume că România nu este condusă în momentul de faţă de un guvern minoritar.

La Camera Deputaţilor, prin trecerea în opoziţie a celor 19 parlamentari conservatori, coaliţia guvernamentală PNL-PD-UDMR rămâne la o distanţă de 27 de voturi de majoritatea calificată, depinzând direct de voturile celor 18 deputaţi ai minorităţilor naţionale şi ale celor 16 deputaţi independenţi. La Senat, coaliţia se mai bazează doar pe voturile a 60 din cei 137 de membri ai Camerei superioare, dar are nevoie de 69 de voturi pentru majoritatea calificată.

Situaţia s-ar putea agrava dacă ar vota împotriva Guvernului şi cei 24 de deputaţi şi senatori liberali susţinători ai platformei Stolojan-Stoica. Însă, deocamdată platformiştii au anunţat că vor susţine Executivul până la 1 ianuarie 2007. Aceeaşi poziţie au anunţat şi conservatorii, după ce s-au retras din Guvern.

Premierul Tăriceanu a declarat că ‘atâta vreme cât în Parlament Guvernul dispune de o majoritate care să îi voteze legile’, ideea alegerilor anticipate nu i se pare o soluÅ£ie. El susÅ£ine că nu a sesizat la nivelul partidelor parlamentare o dorinţă în acest sens ÅŸi a subliniat că pentru declanÅŸarea alegerilor anticipate nu este suficientă doar decizia partidelor din AlianÅ£a D.A.

În schimb, Partidul Social Democrat (PSD) este pregătit să intre într-o competiţie electorală, susţine liderul Mircea Geoană. Pentru social democraţi anticipatele pot fi o soluţie în condiţii de criză politică acută.

Fostul preÅŸedinte Ion Iliescu – cel care în 2003 a refuzat ideea lui Adrian Năstase de a declanÅŸa alegeri anticipate, astfel încât PSD să fie la putere în momentul integrării în UE – vede posibilă o eventuală declanÅŸare a unui scrutin înainte de termen în toamna lui 2007. Ion Iliescu consideră că se pot găsi mai multe formule de guvern minoritar. ÃŽn opinia sa, actualul Executiv ‘este obligat’, după retragerea conservatorilor de la guvernare, să negocieze pentru identificarea acestor formule.

În cealaltă jumătate a Alianţei D.A., versiunea oficială ca replică la speculaţiile vehiculate în mass-media şi în culisele politice este că nu au existat nici un fel de discuţii care să presupună retragerea Partidului Democrat (PD) de la guvernare, dacă liberalii nu vor accepta alegerile anticipate.

Pe de altă parte, Călin Popescu-Tăriceanu nu s-a arătat impresionat de apelul democraÅ£ilor ca liberalii să nu se alieze, eventual, cu PSD, Å£inând cont că PD ‘a cedat’ social-democraÅ£ilor posturi precum cel de director al SRI sau avocatul poporului.

UDMR nu exclude posibilitatea organizării de alegeri anticipate, însă consideră că prioritatea în acest moment este menţinerea stabilităţii actualei guvernări, potrivit lui Marko Bela.

După ce PSD şi Partidul România Mare (PRM) au anunţat public că nu vor vota bugetul pe 2007 în varianta înaintată de Guvern la Parlament, conservatorii şi-au condiţionat votul de adoptarea iniţiativelor legislative privind confiscarea averilor ilicite, reducerea TVA la alimentele de bază şi neimpozitarea profitului reinvestit.

Însă, premierul Tăriceanu şi-a exprimat convingerea că legea bugetului pe 2007 va fi adoptată de Parlament la timp, deoarece aderarea României la Uniunea Europeană fără un buget pentru anul viitor ar fi un semnal foarte prost dat de clasa politică românească.

Potrivit Constituţiei, dacă legea bugetului de stat şi legea bugetului asigurărilor sociale de stat nu au fost adoptate cu cel puţin trei zile înainte de expirarea exerciţiului bugetar, se aplică în continuare bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale de stat ale anului precedent, până la adoptarea noilor bugete.

Şeful Executivului s-a arătat dispus să discute pe marginea proiectelor de legi susţinute de conservatori, dar a arătat că reducerea TVA la produsele de bază nu va duce decât la o gaură în buget şi nu la ieftinirea preţurilor. În plus, Tăriceanu a subliniat că astfel de iniţiative trebuie compensate cu soluţii pentru acoperirea veniturilor la buget.

Social democraÅ£ii nu au renunÅ£at la ideea introducerii unei moÅ£iuni de cenzură la adresa Guvernului, însă amână în continuare momentul. Potrivit ultimelor declaraÅ£ii ale lui Mircea Geoană, PSD va depune o moÅ£iune de cenzură într-un ‘moment politic oportun pentru Å£ară ÅŸi pentru interesul partidului’. Elementele de fond ale moÅ£iunii au fost deja stabilite, documentul urmând a se orienta în special pe probleme sociale. Geoană susÅ£ine că PSD nu va avea nici un fel de dialog sau compromis cu ‘inamicul public numărul unu – AlianÅ£a PNL-PD ÅŸi Traian Băsescu’. El a subliniat că, de această dată, moÅ£iunea de cenzură reprezintă ‘un element decisiv’ din punct de vedere politic.

Conform prevederilor ConstituÅ£iei, Guvernul răspunde politic numai în faÅ£a Parlamentului pentru întreaga sa activitate, iar Parlamentul este instituÅ£ia care poate retrage încrederea acordata Cabinetului. Acest lucru este posibil prin adoptarea unei moÅ£iuni de cenzură, cu votul majorităţii deputaÅ£ilor ÅŸi senatorilor, reuniÅ£i în ÅŸedinţă comună. MoÅ£iunea de cenzură poate fi iniÅ£iată de cel puÅ£in o pătrime din numărul total al deputaÅ£ilor ÅŸi senatorilor ÅŸi se consideră adoptată dacă votează ‘pentru’ jumătate plus unu din cei 469 de parlamentari.

ÃŽn situaÅ£ia creată prin retragerea de la guvernare a conservatorilor, liberalii le cer celorlalte două formaÅ£iuni care au mai rămas în coaliÅ£ie – PD ÅŸi UDMR – ca orice discuÅ£ie privind menÅ£inerea stabilităţii guvernamentale ÅŸi componenÅ£a Cabinetului să fie păstrată numai în interiorul coaliÅ£iei de guvernământ prin reprezentanÅ£ii legitimi ai partidelor componente. Aceasta după ce Emil Boc declarase că PD va căuta să asigure stabilitatea guvernamentală inclusiv prin discuÅ£ii cu adepÅ£ii platformei liberale Stolojan-Stoica.

Partidul Conservator a anunţat duminică, 3 decembrie, că se retrage de la guvernare şi că miniştrii săi vor demisiona din Cabinet. Argumentele invocate de conservatori au fost: lipsa de susţinere a iniţiativelor legislative privind confiscarea averilor ilicite, reducerea TVA la alimentele de bază, neimpozitarea profitului reinvestit şi lipsa unor măsuri de protejare a pensionarilor. Însă, numele ministrului conservator Codruţ Şereş a fost vehiculat în ultimele zile în scandalul de spionaj economic ce face obiectul unei anchete a procurorilor.

Liderul formaÅ£iunii conservatoare, Dan Voiculescu, a lansat încă odată acuze la adresa preÅŸedintelui Traian Băsescu, susÅ£inând că acesta îl ‘manevrează’ pe Theodor Stolojan împotriva PNL ÅŸi a premierului Călin Popescu-Tăriceanu.

Partidul Conservator, fostul Partidul Umanist din România (PUR), înfiinţat în 1992 sub conducerea lui Dan Voiculescu, mai are la activ o retragere din Executiv în perioada precedentei guvernări. În prima parte a anului 2004, umaniştii s-au retras din guvernul social-democrat al lui Adrian Năstase, dar în toamna aceluiaşi an s-au prezentat în alegeri pe liste comune cu vechii parteneri de guvernare în cadrul Uniunii PSD+PUR. Cele două formaţiuni vizau să formeze din nou un guvern comun.

După câştigarea alegerilor prezidenţiale de către candidatul Alianţei D.A., Traian Băsescu, Partidul Conservator, care susţinuse deja alegerea în fruntea celor două Camere ale Parlamentului a social democraţilor Adrian Năstase şi Nicolae Văcăroiu, a anunţat la finalul lui decembrie 2004 intrarea la guvernare alături de coaliţia formată din PNL, PD şi UDMR.

ÃŽn ianuarie 2005, Traian Băsescu susÅ£inea necesitatea organizării alegerilor anticipate pentru ca Guvernul să scape de ‘soluÅ£ia imorală care se numeÅŸte PUR’. ROMPRES

Adauga un comentariu

*