Ieri a avut loc referendumul pentru „independenta” republicii atoproclamate Transnistria, pus la cale de liderul pro-rus Vladimir Smirnov. In timp ce Rusia, organizatorul din umbra al evenimentului, si-a trimis observatori, UE a refuzat sa recunoasca rezultatele referendumului, pe care l-a considerat „ilegal si provocator”. Mihai Razvan Ungureanu, ministrul de externe roman, a apreciat ca referendumul transnistrean nu este decat „o noua diversiune” a Tiraspolului.
Pe acest fond, a fost readus in discutie planul Belkovski. Planul de dezmembrare a Moldovei, denumit „Planul Belkovski”, a fost prezentat de catre directorul Institutului Strategiei Nationale de la Moscova, Stanislav Belkovski in 2004, initial la Bucuresti, iar ulterior, la Odessa. Potrivit „Planului Belkovski”, „alipirea Basarabiei la Romania, concomitent cu recunoasterea dreptului Transnistriei la autodeterminare – corespunde intereselor tuturor popoarelor din regiune. Unirea Basarabiei cu Romania dupa exemplul reunificarii Germaniilor de Est si de Vest, ar fi dat un imbold colosal dezvoltarii nationale si, de fapt, ar fi permis Romaniei sa iasa din acea depresie nationala in care se afla”, a spus in 2004 Belkovski.
Recent, autorul planului a declarat ca Traian Basescu nu face decat sa puna, neoficial, acest plan in practica. „Puterea actuala din Romania, in frunte cu Traian Basescu, de fapt se conduce de logica acestui plan, desi normal ca acest lucru nu este public”, a opinat Stanislav Belkovski.
La inceputul lunii iulie presedintele Romaniei, Traian Basescu, a declarat: „Dupa reunificarea Germaniei, Romania ramine unica tara inca separata in doua, dar unificarea se va face in interiorul Uniunii Europene”. Tot atunci, Basescu a reamintit ca Romania a denuntat consecintele pactului Ribbentrop-Molotov, care a „rupt natiunea romana in doua”.
Nerenuntarea la Basarabia a fost unul din principalele motive pentru care Ceausescu a cazut la Revolutie. El a exprimat clar aceast obiectiv al politicii externe romanesti cu ocazia ultimului Congres al PCR din 1989.
Ce zic „aliatii”
In timpul vizitei din luna iulie, de la Washington, Basescu a primit semnale clare ca administratia de la Casa Alba nu va recunoaste Transnistria. „Am discutat despre regiunea vecina, Moldova, si l-am asigurat pe preseintele roman ca pozitia Statelor Unite relativ la Moldova se bazeaza pe faptul ca sprijinim integritatea sa teritoriala”, a spus presedintele american la finalul intalnirii cu Traian Basescu. Recunoasterea ar insemna sa accepte existenta unei puternice baze militare rusesti in acesta zona.
Si Uniunea Europeana a respins referendumul Transnistrean.
Cel mai bun scenariu pentru locuitorii din regiunea transnistreana este integrarea in statul in care locuiesc, iar acesta este Republica Moldova”, a declarat Emma Advin, purtator de cuvant al Comisiei Europene, intr-un interviu aparut recent in Nezavisimaia Gazeta. „Acest referendum este provocator si ilegitim. Regiunea nu este recunoscuta pe plan international, deci referendumul este ilegal”, a declarat Marianne Mikko, seful delegatiei Parlamentului European in Moldova. „Vrem sa crestem presiunea Uniunii Europene, astfel incat negocierile, care au fost intrerupte in aprilie, cand Transnistria a parasit masa tratativelor, sa fie reluate”, a adaugat Mikko.
Planuri peste planuri
Propunerea venita prin mesagerul Kremlinului, „Planul Belkovski”, nu este noua. Potrivit generalului Mircea Chelaru, Basarabia a fost miza unui troc propus de Moscova Romaniei pentru a nu intra in NATO. „Am cunostiinta ca ea [problema Basarabiei n.red.] a fost pusa pe tapet in fata conducerii politice si de stat a Romaniei: Basarabia contra renuntarii intrarii in NATO. Este o problema a anilor ’95-’96. Din acest punct de vedere, m-am concentrat asupra interesului imediat. Ce exista in spatele acestei propuneri? Pentru ca, dupa cum se stie, in politica nu exista sentimente, amicitii sau filantropii. Exista numai interese”, a afirmat Chelaru.
In 2003, un alt plan, cel de federalizare a Moldovei, era aruncat pe masa de Moscova, fara a tine cont de Ucraina. Planul, elaborat de Dmitri Kozak, seful Administratiei prezidentiale de la Kremlin, a cazut, si datorita protestelor din Chisinau. Federalizarea convenea Rusiei, care nu ar fi trebuit sa-si mai retraga trupele si armamentul din zona, caci ar fi fost incheiat cu acordul tuturor partilor. Prin planul Kozak Rusia a sperat sa scape de presiunea OSCE si de angajamentul pe care si l-a asumat la Istanbul. Statele Unite, Uniunea Europeana, Organizatia pentru Securitate si Cooperare in Europa au solicitat Moscovei, prin acordul de la Istanbul, din 1999, sa-si retraga trupele din Georgia si din Republica Moldova. Rusia a facut acest lucru numai de fatada, cu cateva unitati, tergiversand retragerea completa in maniera caracteristica.
Rusia „tace si face”
Oficial, Rusia nu a anuntat ca va recunoaste referendumul din Trasnistria. Vinerea trecuta, ministrul de externe rus, Serghei Lavrov, a declarat: „Exista toate posibilitatile pentru reluarea negocierilor, numai daca partile vor respecta intelegerile anterioare”. Semnalele Rusiei nu lipsesc insa. Moscova nu a ezitat sa-si trimita observatorii la acest pseudo-referendum, iar, in urma cu doua saptamani, Serghei Baburin, vicepresedintele Parlamentului rus a afirmat ca „anul acesta Transnistria are ocazia sa-si castige independenta”. De asemenea, Putin a facut de mai multe ori o paralela intre situatia din Muntengru si Transnistria. Muntenegrul si-a castigat tot prin referendum independenta fata de Serbia, in mai, anul acesta. Ce a uitat „tarul” Putin sa spuna este ca Serbia si Muntenegrul au avut un acord pentru despartire, in timp ce Tiraspolul si Chisinaul nu au ajuns la nici o intelegere pe cale pasnica. Daca Moscova sustine independenta Transnistriei, atunci oficialii rusi ar trebui sa recunoasca si independenta Ceceniei fata de Federatia Rusa. Riscul ar fi prea mare, caci Federatia Rusa ar fi lovita de un efect de bumerang. Cecenia ar putea fi urmata de alte republici ruse care s-ar desparti de Federatie, cum sunt Daghestanul sau Tatarstanul.
Previziunile pentru viitorul Federatiei Ruse prevad schimbari teritoriale in viitorul apropiat. Potrivit presedintelui grupului „Merkator”, Dmitri Oreskin, se va produce „o reconfigurare a structurii politice” si va aparea un nou stat, format din Rusia, Belarus, Osetia de Sud, Abhazia si poate Transnistria. Putin ar putea sa ramana la Kremlin cel putin pana in 2016, este de parere Dmitri Oreskin: „Noul stat va avea, desigur, o noua Constitutie, potrivit careia nimeni nu-l va impiedica pe Putin sa se aleaga presedinte inca vreo doua mandate. Tara cu ambitii imperiale, care-l idolatrizeaza pe Putin, va sustine cu bucurie o astfel de idee”, a declarat Oreskin. Afirmatia analistulului rus a fost facuta dupa intalnirea de acum doua saptamani a liderului de la Kremlin cu un grup de specialisti rusi, unde a dezbatut mai multe probleme, inclusiv hotararea sa de a nu mai candida, respectand litera legii.
Ucraina, cu ochii pe Marea Neagra
Ucraina face parte din formatul cvadripartit de negocieri pentru pace, alaturi de Moldova, Transnistria, Rusia si OSCE. Noi, cu drepturi istorice si naturale ne-am „vandut” locul la masa tratativelor care privesc soarta romanilor de dincolo de Prut. Romania a fost exclusa din formatul de negocieri pentru Transnistria inca din 1993, pe cand Adrian Nastase era seful diplomatiei de la Bucuresti. In acest mod, Romania si-a pierdut si ultima pozitie de presiune in chestiunea transnistreana. Asta, dupa ce Ion Iliescu i-a facut cadou tinutul dintre Prut si Nistru fostului coleg Gorbaciov. Iliescu a semnat in 1991 Tratatul de Baza cu Rusia, iar ulterior a recunoscut independenta Moldovei. A ramas ca interesle Bucurestiului se fie „reprezentate” de Ucraina (sic!).
Noul Guvern al Ucrainei, in frunte cu Viktor Ianukovici, va aborda in mod pragmatic problema reglementarii transnistrene, potrivit lui Mihail Pogrebinski, director al Centrului ucrainean de studii politice, citat de RIA Novosti. In opinia politologului, Ucraina nu este interesata ca Transnistria sa fie integral in subordinea Chisinaului. „Ucraina este mai curand interesata in consolidarea statutului autonom al Transnistriei, decit ca acest teritoriu sa fie controlat de conducerea Moldovei”, a subliniat expertul. Totodata, Pogrebinski a mentionat ca Kievul oficial nu va recunoaste rezultatele referendumului, ca sa nu complice relatiile cu Uniunea Europeana si SUA.
Kiev: aceleasi pretentii ca in 1918
Majoritatea analizelor in legatura cu scenariul transnistrean prevad o integrare a republicii separatiste in Federatia Rusa. Dar nu lipsesc nici pretentiile ucrainene in aceasta directie. Anul trecut, un oficial al Ministerului de externe ucrainean avansa idea alipirii Transnistriei la Ucraina. Transnistria ar putea intra, sub anumite conditii, in componenta Ucrainei, a declarat atunci Dmitri Tkaci, dupa consultarile privind reglementarea crizei de pe Nistru, desfasurate la Chisinau si Tiraspol in zilele de 27-28 octombrie. Tkaci nu a precizat, insa, care ar fi statutul acestui teritoriu in componenta Ucrainei. Tot anul trecut, cu ocazia summitului GUAM (Georgia, Ucraina, Armenia, Moldova), Ucraina, in calitate de mediator, a propus si ea un plan de solutionare a conflictului Transnistrean, care prevedea printre altele „alegeri democratice” pentru un Consiliu Suprem la Tiraspol.
Dar anul trecut Ucraina avea o orientare pro-occidentala, iar presedintele Iuscenko si-a manifestat interesul pentru aderarea la structurile NATO. Prin Transnistria, „aliatii nostri” americani ar fi capatat un important avanpost la granita cu Rusia. Intre timp macazul Kievului s-a schimbat. Ucraina are un guvern de coalitie incropit cu greu, condus de pro-rusul Viktor Ianukovici. Saptamana trecuta, Ianukovici, aflat in vizita la Bruxelles, a transmis ca o viitoare integrare a Ucrainei in NATO nu este posibila, neavand „asentimentul populatiei”. Pe acest fond, SUA nu mai poate sustine dezmembrarea Moldovei, riscand sa faca din Ucraina un stat (prea) puternic. Sustinerea SUA fata de Romania depinde de evolutia situatiei politice din Ucraina, scindata de un presedinte pro-occidental si de un prim-ministru pro-rus.
Ucraina detine deja sud-estul Bsarabiei istorice. N-ar trebui uitata nici Bucovina de Nord si tinutul Herta. In plus, in sudul actualei republici Moldova, se afla regiunea Gagauzia, devenita autonoma din 1994. Aceasta zona, este in mare parte locuita de gagauzii si bulgarii adusi de rusi inca din sec al XVIII-lea, dupa deportarea populatiei locale. Sa nu uitam ca gagauzii au fost primii care au cerut independenta fata de Chisinau, fiind urmati abia in septembrie 1990 de Tiraspol.
Revendicarile Kievului nu sunt fara precedent. In 1918, Ucraina a facut tot posibilul sa impiedice unirea Basarabiei cu Romania, de la 27 martie, sperand sa obtina ea tinutul dintre Prut si Nistru. Se pare ca acum reia aceste efortori, care i-ar intari pozitia in zona Marii Negre. Dorinta de a domina iesirea la Mare s-a vazut inca din timpul incidentului cu Bucurestiul legat de canalul Bastroe.
Diana Iane, Altermedia
Difuzat prin http://ro.altermedia.info
