Viata la tara: Gioseni, comuna peste care se pravale istoria

Atestata documentar din 1762. A disparut ca si comuna in 1950. Reinfiintata in 2005. Populatia: 4100 de suflete. Peste 1150 gospodarii. O singura scoala cu clasele I – VIII, doua gradinite. Trei biserici, una romano – catolica, una ortodoxa si una penticostala. Un Camin cultural vechi din 1924.

Comuna Gioseni se afla asezata pe malul stang al raului Siret, la circa 20 km sud – est de municipiul Bacau. Este strabatuta de DJ 252 B pe o lungime de 5 kilometri care face legatura cu comuna Horgesti la sud- est si Tamasi la Nord. A fost atestata documentar la 6 aprilie 1762, insa localitatea exista cu mult inainte.

Denumirea comunei vine de la “josenii”, care inseamna de jos, astazi purtand-o pe aceea de Gioseni.

A fost mosia boierilor Sturzesti, Lecca, Strat iar apoi a lui Giurgea – Negulesti. Este, poate, una dintre localitatile din judet cu cea mai bogata istorie.

Prin reforma administrativ – teritoriala din timpul domnitorului Alexandru Ioan Cuza, avea in componenta satelele Gioseni, Fantaneanu, Chetris, Racatau, Bazga, Galeri si Horgesti.

Dupa reorganizarile administrativ teritoriale ulterioare a ramas cu satele Gioseni, Fantaneanu, Chetris si Tamasi. Apoi, din comuna Gioseni s-a desprins comuna Tamasi pana in 1950.

Din acel an, satul Gioseni a facut parte din comuna Chetris pana in 1968 iar de atunci a luat fiinta comuna Tamasi care a cuprins satele Chetris, Gioseni, Tamasi si Furnicari.

Dupa demersurile facute de locuitorii satului Gioseni incepand cu 1990, prin referendum-ul din martie 2005, s-a decis infiintarea comunei Gioseni care iata, in aceasta luna implineste un an de la reinfiintare!

Peste jumatate din populatie este de religie catolica

In comuna Giuoseni traiesc 4.100 locuitori, o comunitate puternica, in plina dezvoltare si crestere numerica. Potrivit religiei, 60 la suta din locuitori sunt catolici, 38 la suta ortodocsi si doi la suta penticostali, cetateni de etnie rroma, o parte din ei fiind tigani curteni pe langa curtea boiereasca, iar alta parte veniti in 1928 ca zilasi” ai boierului, improprietariti apoi in 1946 prin reforma agrara Dr. Petru Groza.

Comunitatea rroma este compacta la intrarea in partea de nord a comunei Gioseni si in catunul Dealu Bradului, avand posibilitati modeste. Mare parte a fortei de munca din comuna lucreaza in Bacau, in special barbatii, in constructii, peste 300 de locuitori fiind navetisti.

Femeile fac naveta si in comuna Nicolae Balcescu, lucrand in industria usoara, in sectii de croitorie si cizmarie. Cei mai multi lucreaza insa in agricultura iar circa 10 la suta din populatie, in special tineri, in strainatate.

Sute de hectare revendicate

“1200 hectare padure si pasune si 50 hectare teren arabil au fost revendicate de urmasii fostilor boieri, dar noi nu avem disponibiul necesar, spune primarul comunei Gioseni, Bernadin Tamas. O mare parte din paduri a fost vanduta, au mai ramas doar 657 ha.

Unde se afla acum scoala din Gioseni a fost un conac boiresc, iar in jurul lui un parc. Parcul a fost revendicat de Dumitru Leca, unul din urmasii lui Dimitrie I. Leca, acesta fiind profesor in Bucuresti si antrenor de baschet la Steaua.

Un adevarat boier, acesta ne-a promis ca va dona parcul comunei iar noi il vom da numele “Dumitru Leca” si vom reface mormintele stramosilort lui”. In acel parc este posibil sa se ridice un complex sportiv care va cuporinde si o sala de sport.

De ce nu beneficiaza toti copiii de corn si lapte?

“Este una dintre problemele cu care ne confruntam. Noi avem o grupa formata din 25 de copii care activeaza in cartierul nord al comunei si care functioneaza in casa unui cetatean.

Exista si gradinita din centrul comunei, cu cinci grupe, unde invata 125 copii. Pentru aceasta din urma, Consiliul Local a alocat 500 milioane lei vechi pentru reabilitare.

Mai exista o gradinita, la Manastirea “Sfantul Carol Borromeu” unde functioneaza doua grupe. Este recunoscuta de Inspectoratul Scolar Judetean dar elevii nu primesc corn si lapte, fiind considerata privata.

Dar cei 46 de copii nu sunt din Gioseni? Nu se pregatesc pentru a urma scoala? Va trebui sa gasim o solutie”, spune primarul Bernadin Tamas.

Nivel calitativ slab la invatatura

Scoala cu clasele I – VIII din Gioseni are peste 40 de cadre didactice. Tutoror li s-au decontat la timp abonamentele. Unii au probleme cu salariile recalculate si va trebui sa li se plateasca aproape 400 milioane lei vechi.

Durerea mare a primarului este slabul nivel calitativ al invatamantului. “Din 53 de elevi absolventi ai claselor a VIII-a, doar 21 s-au inscris la testele nationale si numai sase au reusit. Este ingrijorator ceea ce se intampla.

Alimentarea cu apa, mandria primarului!

“Suntem singura comuna din judet care a primit o finantare de 1.200.000 Euro pentru alimentarea cu apa”, spune Bernadin Tamas. Situatia este insa putin altfel, dar nu stirbeste cu nimic meritele primarului.

Pana in iunie 2005, Bernadin Tamas a fost primarul comunei…Tamasi!

A obtinut finantarea pentru toata comuna, care includea si viitoarea comuna Gioseni. “Nu puteam pleca cu mana goala la Gioseni. In comuna s-a terminat reteaua de alimentare in proportie de 80 la suta.

In primavara, bazinul de 800 mc va fi finalizat. Mai trebuie montate pompele si statia de clorinare. Bazinul, pompa si statia se afla la granita dintre cele doua comune. Din acest motiv, intre Tamasi si Gioseni exista un litigiu in privinta granitei.

Normal ar trebui sa fie DJ 252 D, care traverseaza Siretul de la E 85 si pana la limita dintre Gioseni si Chetris. Aceasta este si miza, pentru ca va creste si numarul de locuitori al comunei care va fi de gradul II”, declara Bernadin Tamas.

Proiecte mari

La nivelul comunei exista un studiu de fezabilitate pentru instalatia de canalizare si urmeaza batalia pentru fonduri. Se afla in faza de proiectare sediul noii Primarii, primindu-se un miliard de lei de la Consiliul Judetean.

Au fost investite 500 milioanje lei pentru gardul scolii. In momentul de fata se lucreaza la un studiu de fezabilitate pentru asfaltarea DJ 252 D, incercand sa se foloseasca “Programul de dezvoltare a infrastructurii din mediul rural”.

Avand in vedere relansarea Programului sali de sport, s-a gasit locul iar documentatia a fost trimisa Consiliului Judetean. Consiliul Local va trebui sa realizeze alimentarea cu energie electrica a instalatiei de apa, dar s-a si primit un miliard de lei vechi de la Consiliul Judetean.

Afaltul, marea problema a celor din comuna

De ani buni, dorinta cea mai mare a locuitorilor din Gioseni este asfaltarea celor 5 km de drum judetean care traverseaza comuna. In acest fel, s-ar imbunatati si conditiile de naveta. “Suntem printre comunele care nu au asfaltat centrul.

Mai ales acum, dupa un an de la infiintarea comunei Gioseni. Acum, oamenii pot sa-si rezolve toate problemele mai usor”, spune si viceprimarul comunei, Anton Jitaru.

Lectii de limba romana la gradinita “Carol Barroreu”

Desi exista foarte multe discutii in ceea ce priveste limba de predare in gradinita de la Manastirtea Sfantul “Carol Barroreu”, vizita inopinanta facuta in acest loc ne-a lamurit pe deplin. Totul este numai la stadiul de barfa.

Intr-o clasa copiii cantau si vorbeau in romaneste, sub supravegherea sorei Augustina, in timp ce sora Rafaela pregatea elevii pentru sustinerea inspectiei de gradul II, intr-o sala cunoscuta sub numele “Casa taraneasca”.

Cand am intrat noi, in cel mai neaos grai moldovenesc prescolarii strigau si chiuiau, exersand un dans popular, romanesc, nu ceardas!

Primar liberal multumit de presedintele CJ!

Bernadin Tamas este membru PNL, dar nu se sfieste sau rusineaza in a-l lauda pe presedintele Consiliului Judetean, Dragos Benea! “Ne-a ajutat foarte mult si ne ajuta in continuare, ceea ce inseamna ca nu tine cont de culoarea politica. Noi, cei din Gioseni, suntem foarte multumiti de felul in care colaboram cu presedintele Consiliului Judetean. Am primit bani pentru instalatia de apa, precum si pentru alte investitii”, spune Bernadin Tamas.

Personalitati istorice provenite din Gioseni

Dimitrie I. Leca (1864 – 1907) a fost primar al comunei in 1898, 1899 si 1900 iar in 1904 a ajuns prefectul judetului Bacau. In 1907 a fost ambasadorul Romaniei la Viena, unde a si murit, fiind adus intr-un sicriu din plumb si ingropat in cimitirul din Gioseni.

Petre Giurgea – Negrilesti (1869 – 1939) a fost prefectul judetului Bacau in 1928.

Ion Strat (1836 -1879) , doctor in stiinte juridice, diplomat, primul rector al Universitatii din Iasi este inmormantat in cimitirul ortodox din Gioseni, scoala din comuna purtandu-i astazi numele.