Procurorii DIICOT l-au trimis, vineri, în judecată pe Omar Hayssam sub acuzaţia de trecere frauduloasă a frontierei. Curtea de Apel Bucureşti a stabilit pentru 13 decembrie primul termen al dosarului în care omul de afaceri sirian Omar Hayssam a fost trimis în judecată pentru trecerea frauduloasă a frontierei.
ÃŽn acelaÅŸi dosar, au mai fost trimiÅŸi în judecată omul de afaceri sirian Mustafa Tartoussi ÅŸi fraÅ£ii lui Hayssam – Omar Mukhles ÅŸi Omar Mahmoud – acuzaÅ£i de înlesnire a ieÅŸirii din Å£ară a unei persoane despre care se cunoÅŸtea că este cercetată pentru fapte de terorism.
Procurorii solicită Curţii de Apel Bucureşti şi emiterea unui mandat de arestare preventivă pe numele lui Tartoussi, susţinând că există indicii care arată că acesta ar încerca să părăsească ilegal România.
„Privarea de libertate a inculpatului Mustafa Tartoussi se impune atât prin îndeplinirea condiÅ£iilor prevăzute de art.148 alin.1 lit.a teza II lit.f din Codul de Procedură Penală, precum ÅŸi a situaÅ£iei prevăzute de art.5 paragraful 1 lit.c din ConvenÅ£ia Europeană a Drepturilor Omului, cât ÅŸi în baza unor considerente legate de egalitatea de tratament juridic bazată pe necesitatea existenÅ£ei unei măsuri preventive menite a asigura celeritatea procesului penal în contextul în care Omar Mahmoud ÅŸi Omar Mukhles au instituită, până la data de 1 decembrie 2007, măsura preventivă a obligării de a nu părăsi Å£ara”, se arată într-un comunicat, transmis ROMPRES, de Parchetul General.
Parchetul declară că „cererea de emitere a mandatului de arestare preventivă este susÅ£inută de existenÅ£a unor probe temeinice, că inculpatul a săvârÅŸit această infracÅ£iune, de modalitatea în care a desfăşurat activitatea infracÅ£ională, de împrejurările comiterii faptei ÅŸi de circumstanÅ£ele personale ale acestuia, existând indicii că va încerca să fugă sau să se sustragă în orice mod de la judecată, anchetatorii apreciind că inculpatul ar putea încerca părăsirea teritoriului României chiar ÅŸi în mod fraudulos în perioada următoare”.
Pe baza materialului probator administrat în cauză, anchetatorii au stabilit că, în perioada 23-30 iunie 2006, Tartoussi a planificat şi înlesnit, împreună cu Omar Mukhles şi Omar Mahmoud, ieşirea frauduloasă din România a lui Hayssam, deşi cunoştea faptul că acesta a fost trimis în judecată pentru săvârşirea unor acte de terorism prin organizarea şi finanţarea operaţiunii de răpire în Irak a celor trei jurnalişti români.
Cercetările efectuate în faza de urmărire penală au reliefat că plecarea din Å£ară a învinuitului Omar Hayssam s-a realizat pe cale maritimă, pe baza aportului infracÅ£ional al inculpaÅ£ilor Tartoussi, Mukhles Omar ÅŸi Mahmoud Omar, aport justificat de considerente de ordin material – în primul caz – ÅŸi de ordin familial – în cel de-al doilea caz.
Din materialul probator rezultă că participarea inculpaţilor Omar Mahmoud, Omar Mukhles şi Mustafa Tartoussi la săvârşirea faptelor s-a făcut în mod conştient şi liber consimţit, aceştia având în permanenţă reprezentarea faptului că Omar Hayssam este o persoană cercetată, inculpată şi trimisă în judecată pentru infracţiuni de terorism.
Tartoussi, cetăţean sirian, era stabilit de mai mulţi ani pe raza municipiului Constanţa, fiind asociat şi administrator al SC Tartoussi Shipping SRL Constanţa şi SC Askila Shipping SRL Constanţa.
În această ordine de idei, se cuvine menţionată situaţia juridică a navei IMAN T, sub pavilion RPD Coreea de Nord, navă ce a fost achiziţionată în anul 2000 de SC Tartoussi Shipping SRL Constanţa fiind transferată unor armatori străini.
Toate aceste legături şi ceea ce se cunoştea despre Tartoussi, l-au determinat pe Omar Hayssam să îşi organizeze plecarea din România prin portul Constanţa cu o navă manageriată şi agenturată de inculpat.
În cadrul discuţiilor dintre Omar Mahmoud şi Mustafa Tartoussi, conform planului conceput de Omar Hayssam, s-a stabilit că inculpatul Tartoussi va executa următoarele acte materiale: pregătirea şi asigurarea traseului pe care Omar Hayssam l-a parcurs din zona Constanţa în interiorul portului; asigurarea din punct de vedere logistic a faptului că Omar Hayssam nu va fi identificat şi oprit de către autorităţile portuare şi ale poliţiei de frontieră; pătrunderea conspirată a lui Omar Hayssam pe nava IMAN T, fără ca membrii echipajului să îl observe pe inculpat, asigurând în acest sens prezenţa la comanda navei a unei rude a inculpatului; asigurarea în mod personal a securităţii transportului, atât în porturile şi apele teritoriale româneşti, cât şi în cele de tranzit, până la destinaţie.
Pe lângă acestea, Omar Hayssam a stabilit pentru fiecare din fraţii săi sarcini cu caracter general, dar şi specific, adaptate preocupărilor obişnuite ale fiecăruia din ei.
Astfel, din aceste considerente (cunoaşterea detaliată a Portului Constanţa şi a zonelor limitrofe, relaţiile comerciale şi chiar de amiciţie cu inculpatul Tartoussi, legătura afectivă mai puternică şi rezistenţa mai mare în situaţii limită), inculpatul Omar Mahmoud a fost cel care urma să îl însoţească pe fratele său Hayssam până la Constanţa şi să realizeze îmbarcarea acestuia pe vas.
Pe de altă parte, inculpatul Omar Mukhles a fost cel care urma să asigure securitatea operaţiunii, din perspectiva posibilelor controale ori verificări ce puteau fi efectuate de autorităţi la locuinţa acestora din Bucureşti, în timpul în care Omar Hayssam s-ar fi aflat în Constanţa.
Paralel cu stabilirea în detaliu a rolului fiecăruia în cadrul acţiunii de scoatere din ţară a lui Omar Hayssam, membrii familiei Omar şi Tartoussi au avut în vedere şi modalitatea în care să reuşească ascunderea intenţiilor infracţionale ce îi animau.
Ultima dată oficială în care prezenţa lui Omar Hayssam este atestată în România este ziua de 28 iunie 2006, când a fost fixat un termen de judecată în dosarul de terorism.
Deplasarea finală în vederea plecării din ţară s-a realizat în cursul zilei de 29 iunie 2006.
Din analiza comunicaÅ£iilor privind locurile în care s-a aflat Tartoussi ÅŸi a traficului de la ÅŸi către numerele de apel utilizate de Omar Hayssam ÅŸi Omar Mahmoud, rezultă că preluarea lui Omar Hayssam s-a realizat în noaptea de 29 spre 30 iunie 2006, în intervalul orar 00,12 – 02,37, de la un punct situat în afara portului, traseul către sau dinspre respectivul punct incluzând zona locuinÅ£ei lui Tartoussi din ConstanÅ£a.
Mustafa Tartoussi l-a preluat pe Omar Hayssam, s-au deplasat împreună la vasul Iman T şi, înainte cu puţin de ora 02,00, l-a urcat la bordul navei. Acest fapt a fost posibil doar cu ştiinţa comandantului navei, Tartoussi Yousef, văr primar cu inculpatul. El a reuşit să menţină conspirată prezenţa la bordul navei a lui Omar Hayssam în perioada imediat următoare.
De altfel, în declaraÅ£ia lui Tartoussi Yousef, dată în faÅ£a autorităţilor judiciare libaneze la data de 18 octombrie 2007, în urma solicitării de comisie rogatorie internaÅ£ională formulată de autorităţile române, acesta „confirmă plecarea conspirată a lui Omar Hayssam din România la bordul navei Iman T în baza unui plan executat ÅŸi supravegheat de inculpatul Tartoussi Mustafa”.
În declaraţia aceleiaşi persoane se arată că inculpatul Omar Hayssam a fost ascuns în interiorul navei în una din cabinele marinarilor ce lucrau la bord.
La momentul ajungerii navei Iman T în portul Alexandria, Egipt, preluarea lui Omar Hayssam a fost efectuată de persoane de încredere ale lui Tartoussi, evitându-se controlul autorităţilor de frontieră. La nivelul portului Alexandria, agentul maritim al navei a fost „AgenÅ£ia de Transport Horus”, firmă aflată sub controlul inculpatului Mustafa Tartoussi ÅŸi reprezentată scriptic de o altă persoană. Conform datelor obÅ£inute prin intermediul comisiei rogatorii internaÅ£ionale adresate autorităţilor judiciare egiptene, inculpatul Mustafa Tartoussi este cel care controlează activitatea firmei „Horus”.
Pe 18 iulie 2006, nava Iman T a ajuns în portul Tartous, Siria, loc în care Omar Hayssam şi Tartousi Yousef au coborât, iar la bordul navei a urcat un alt comandant.
După această călătorie, Tartoussi Yousef, vărul inculpatului Mustafa Tartoussi, nu a mai efectuat nicio călătorie maritimă la bordul navelor agenturate de inculpat şi nu a mai intrat pe teritoriul României.
Omar Hayssam nu a mai revenit din acel moment în România şi nu a mai fost prezent la termenele de judecată fixate în procesul în care era acuzat de terorism.
În prezent, inculpatul Omar Hayssam este urmărit general, naţional şi internaţional, în baza unui mandat de arestare preventivă în lipsă emis de Curtea de Apel Bucureşti.
În conformitate cu prevederile articolului 117 din Codul penal, instanţa de judecată urmează să dispună, faţă de inculpaţi, măsura de siguranţă a expulzării, interzicându-le acestora rămânerea pe teritoriul României după ce hotărârea de condamnare va rămâne definitivă sau după executarea pedepsei cu închisoarea.
