Provocările cărora trebuie să le facă faţă românii după 1 ianuarie 2007 sunt uriaşe, nu numai din cauza faptului că vor fi nevoiţi să renunţe la unele obiceiuri şi tradiţii istorice, ci pentru că vor avea de vegheat asupra celei de-a doua graniţe externe a UE ca mărime, scrie The Daily Telegraph.
Cotidianul britanic descrie amănunţit, într-un reportaj realizat în zone rurale din România, unele obiceiuri specifice, cum ar fi tăierea porcului de Crăciun sau ţuica făcută în casă, menţionând că autorităţile locale au informat populaţia că va trebui să renunţe la asemenea practici după aderarea la UE.
The Daily Telegraph menÅ£ionează ÅŸi directiva europeană conform căreia trupurile neînsufleÅ£ite ale celor decedaÅ£i nu pot fi Å£inute acasă timp de trei zile – aÅŸa cum este obiceiul în România, subliniază cotidianul – ci trebuie duse în biserica locală. Legumele vor trebui să fie împachetate înainte de a putea fi vândute. Ciobanii nu vor mai avea voie să-ÅŸi vândă brânza de burduf la marginea drumului, iar comunitatea rromă, care numără circa trei milioane de membri, este supărată pentru că i s-a spus că trebuie să renunÅ£e la tradiÅ£ia căsătoriilor aranjate între minori.
În lunile care au precedat aderarea, consumatorii din România au asistat la creşterea costului vieţii, în timp ce salariile lor nu au ţinut pasul cu aceasta. Este greu pentru oamenii obşnuiţi să vadă avantajele pe care le va aduce aderarea, însă majoritatea românilor o acceptă cu stoicism, scrie The Daily Telegraph, subliniind că perspectiva integrării europene a dat un uriaş impuls procesului de reformă.
Anul trecut, 200 de judecători şi avocaţi, 66 de poliţişti şi 16 oficiali vamali au fost aduşi în faţa justiţiei pentru acuzaţii de corupţie. Dar corupţie rămâne endemică, afectând totul, de la moşirea unui copil până la săparea unui mormânt, remarcă The Daily Telegraph.
Tot graţie perspectivei aderării la UE, România a avut de beneficiat de pe urma creşterii economice şi a şomajului redus şi, în pofida faptului că încă mai sunt câini vagabonzi pe străzi, orfelinate şi o arhitectură decadentă de pe vremea lui Ceauşescu, România este curtată de investiţii străine şi există aici un contagios spirit de iniţiativă.
Provocările aderării la UE sunt însă imense pentru România ÅŸi nu numai în ceea ce priveÅŸte cerinÅ£ele unor servicii publice sau drumuri mai bune. România va răspunde de cea de-a doua graniţă ca lungime a UE (circa 2.050 de kilometri), după Finlanda. Una dintre cele mai mari provocări pentru România va fi să-ÅŸi convingă cetăţenii să stea să muncească acasă. Cu o rată a ÅŸomajului de sub ÅŸase la sută, există un deficit din ce în ce mai pregnant în fiecare domeniu, de la administraÅ£ie la inginerie. Deja două milioane de români, dintr-o populaÅ£ie de 22 de milioane, muncesc în străinătate, iar după 1 ianuarie se estimează că vor pleca alÅ£i 300.000 de români – două treimi dintre aceÅŸtia vor merge în sudul Europei, din cauza similarităţilor lingvistice, în timp ce aceia care au o mai înaltă calificare se vor îndrepta către Marea Britanie, FranÅ£a ÅŸi Scandinavia, scrie cotidianul britanic. Pentru ca acest exod să înceteze, salariile de acasă ar trebui să crească cu 40 până la 60 faţă de nivelul posibil de obÅ£inut în străinătate, subliniază The Telegraph.
O mare temere este legată de nivelul de deschidere a României, după ani de izolare, afirmă publicaţia. Este de aşteptat un aflux de imigranţi din Turcia şi China, dar şi un aflux de turişti. Cursele aeriene ieftine, care vor începe de Anul Nou, făcând România accesibilă pentru mulţi turişti, care vor veni aici pentru prima dată, sunt văzute ca o binecuvântare, dar şi ca un blestem, conchide Telegraph.
NewsIn
