Tot ceea ce voiai să ştii despre dinţi şi nimeni nu ţi-a explicat

dantura„Mă doare măseaua!” „Care?” „Cum care? Una dintre ele, mai din spate, prima după aia mai ascuţită…” Vă sună cunoscut? Nu e nicio ruşine că nu ştiţi să-i denumiţi, din acest motiv există medic stomatolog! Tocmai de aici trebuie să pornească o educaţie în medicina dentară, si anume cunoaşterea şi înţelegerea aparatului stomatognat.

Începutul: în mod normal, la vârsta adultă avem între 28 şi 32 de dinţi, molarii de minte apărând sau nu pe arcadă în general, după vârsta de 18 ani. Ei sunt dispuşi astfel:

În termenii populari, “măselele” sunt dinţii laterali pe care nu îi vedem adesea în zâmbet. ”Măselele” sunt trei la număr şi sunt:

– Molarul 1, care apare în jurul vârstei de 5- 6 ani în spatele ultimului dinte temporar aproape o dată cu incisivii centrali şi este, de obicei, primul dinte care creează probleme. Trebuie să ştim că pentru a erupe molarul de 6 ani, nu trebuie sa cadă nici un dinte temporar.

– Molarul 2 care apare pe arcadă în jurul vârstei de 12 ani completează şi, de obicei, închide dentiţia definitivă până aproape de 18 ani, când îşi face apariţia Moalrul 3.

– Molarul 3 sau molarul de minte (denumit astfel, probabil, datorită apariţiei lui la maturitate) de cele mai multe ori fiind nefuncţional, apariţia pe arcadă în anumite poziţii incorecte creând probleme ocluziei şi ţesutului moale din jur.

În afară de molari, “măsele” mai pot fi şi Premolarii care sunt situaţi înaintea Molarului 1,  sunt 4 la număr şi au acelaşi rol de mărunţire a hranei, ca şi molarii.

Grupul frontal şi totodată dinţii care alcătuiesc zâmbetul, sunt câte 6 pe maxilar şi 6 pe mandibulă şi sunt reprezentaţi de doi incisivi centrali, doi incisivi laterali şi doi canini. Toţi incisivii sunt laţi, în formă de lopată, având o muchie subţire pentru sfâşierea alimentelor în bucăţi.

Caninii sunt cei mai lungi şi “longevivi” dinţi din cavitatea bucală. Ei sunt ascuţiţi, groşi şi spre bază se subţiază, fiind ideali pentru hrana mai greu de consumat.

Acum, că ştim numărul şi ordinea dinţilor, ar trebui să ştim şi cum arată un dinte pe interior, care sunt straturile ce îl compun:

Dintele este format din două zone, coroana şi rădăcina. Coroana are ca strat de înveliş smalţul, un strat protector foarte eficient în apărarea împotriva factorilor fizici şi mecanici. Este de culoare albă, alb gălbuie sau alb gri atunci când este sănătos, igiena corectă păstrându-l apt pentru masticaţie.

Stratul subiacent, Dentina – care se găseşte şi în partea radiculară a dintelui, este mult mai gălbuie, mai poroasă, nefiind concepută pentru rezistenţă mecanică, reprezentând un strat de înveliş al camerei pulpare ce împiedică transmiterea şocurilor fizice. Camera pulpară se găseşte profund în dinte, sub cele două straturi. Aici se găsesc nervi şi vase de sânge care pătrund în dinte printr-un canal apical al rădăcinii.

Pulpa este adesea denumită şi “nervul dintelui”, iar afectarea acestuia duce la durerea pe care o resimţim atât de puternic atunci când avem o carie.

Rădăcina este formată din cement şi dentină, este sub nivelul gingiei, bine integrată în os şi reprezintă fundaţia dintelui, ce permite masticaţia.

Cementul este conectat printr-un ligament cu alveola din os, ligamentul având rolul unui amortizor.
Indiferent că vorbim despre un incisiv, canin, premolar sau molar, ei toţi au aceeaşi structură, diferind doar ca formă, fiecare având un rol diferit pe arcada – de la tăierea şi mărunţirea alimentelor, pâna la zdrobitul, măcinatul şi mestecatul alimentelor.

Igiena este cea care păstrează integritatea structurii dentare, pentru ca dinţii să rămână intacţi, multă vreme în cavitatea bucală. Aşadar, un periaj corect efectuat minim 3 minute, de două ori pe zi, completat de folosirea aţei dentare Essential Floss de la Oral B şi a apei de gură Oral-B Pro-Expert Multiprotection, cu aromă de mentă ar trebui să ţină sub control placa bacteriană şi acizii ce atacă smalţul dentar car altfel pot pătrunde în dentină, dând startul procesului carios.

În plus, folosirea unei paste de dinţi care să protejeze complet dinţii,prin prevenirea formării cariilor, distrugerea bacteriilor şi prevenirea respiraşiei neplacute, întregind tabloul unui ritual complet de curăţare a cavităţii bucale.

Sursa: www.csid.ro

Adauga un comentariu

*