Scorţişoara îşi are originea în scoarţa unor arbori mici, care cresc în Asia de sud-est şi în Australia. Culesul său se face în sezonul ploilor, când scoarţa se desprinde mai uşor de pe ramuri şi poate fi culeasă în cantităţi mari. Imediat după recoltare, ea are un parfum suav şi un gust acrişor-înţepător. Odată cu uscarea, scorţişoara se rulează de la sine în batoane şi capătă aroma dulce cu care suntem obişnuiţi.
Folosită în cantităţi mici, în procesul preparării hranei, scorţişoara este un excelent tonic digestiv, reglând apetitul şi ajutând la prevenirea problemelor colonului.
Ceaiul de scorţişoară este binevenit mai ales în zilele friguroase de iarnă, ceaiul de scorţişoară se consumă neapărat cald. Are un efect de stimulare a circulaţiei sângelui şi de prevenire a răcelilor, de mărire a tonusului psihic şi fizic. Se obţine prin fierberea, vreme de un minut, a unei jumătăţi de linguriţă de scorţişoară într-o cană de apă, după care se lasă să stea vreme de 10 minute, apoi se filtrează şi se consumă cât de cald posibil. Are efecte imediate, fiind un puternic stimulent.
Pulberea de scorţişoară este recomandată pentru tratarea afecţiunilor cronice, se obţine prin măcinarea cu râşniţa de cafea a batoanelor de scorţişoară. Pudra obţinută se depozitează într-un borcan închis ermetic, pentru a preveni evaporarea uleiurilor volatile. Acest remediu are excelente calităţi stimulente digestive, hipoglicemiante, precum şi efecte antiinfecţioase.
Un vârf de linguriţă de pulbere de scorţişoară, administrat înainte de masă, este un foarte bun tonic pentru digestie, fiind recomandat în gastrita hiper şi hipoacidă (are un efect reglator), dar şi pentru combaterea indigestiei şi a anorexiei nervoase.
Scorţişoara are importante efecte antidiabetice, datorită substanţelor active care scad nivelul glucozei din sânge se reglează glicemia.
Adăugată frecvent în preparate dulci (salată de fructe, orez cu lapte, compot), pulberea de scorţişoară poate să stopeze dezvoltarea celulelor canceroase. Pentru a combate efectele prelucrării termice, spun specialiştii, plăcinta cu mere şi piureurile de dovleac sau de castane se asezonează cu scorţişoară.
Scorţişoara combate radicalii liberi şi previne îmbătrânirea prematură, bolile cardiace, afecţiunile degenerative şi cancerul.. Cele mai recente studii au descoperit noi valenţe terapeutice ale scorţişoarei: utilizat cu regularitate, acest condiment-medicament fluidifică sângele şi are acţiune preventivă pentru apariţia trombozelor, iar efectul antiseptic şi antimicrobian este util în caz de infecţii urinare. Scorţişoara contribuie la îmbunătăţirea memoriei şi a funcţiilor cognitive, are acţiune tonică şi revigorantă, combate oboseala şi astenia. Uleiul volatil extras din scorţişoară, graţie efectelor sale antiseptice şi anestezice, este folosit în stomatologie pentru calmarea durerilor de dinţi şi pentru tratarea gingivitelor. Vinul amestecat cu scorţişoară (50 de grame la un litru de vin) are proprietăţi benefice în caz de balonări sau de constipaţie.
