Elevii români încep luni, 16 septembrie, un nou an şcolar care aduce noi testări obligatorii pentru cei din clasele a II-a, a IV-a şi a VI-a, admitere la liceu bazată pe o pondere de 75% a mediei obţinute la Evaluarea Naţională, precum şi materii opţionale noi. Şi în alte ţări ale Europei anul şcolar a început cu unele schimbări. Fie că e vorba de discipline noi sau de schimbarea orarului elevilor, controversele au fost puternice.
Principalele modificări, calendarul anului şcolar şi cel al examenelor din sistemul de educaţie din România, dar şi din învăţământul din ţări precum Franţa, Marea Britanie şi Ungaria.
În România, aproximativ 3,2 milioane de elevi încep de luni un nou an şcolar care aduce unele modificări anunţate deja de Ministerul Educaţiei. După cum a spus ministrul Educaţiei schimbările privesc mai mult examenele pe care elevii le vor susţine în anul şcolar 2013/2014, dar şi materiile opţionale pe care le vor urma la şcoală. O altă schimbare priveşte modul în care vor fi plătite abonamentele pentru elevii navetişti.
STRUCTURA ANULUI ŞCOLAR 2013-2014. Anul şcolar are 36 de săptămâni de cursuri şi 176 de zile lucrătoare, distribuite în două semestre egale ca timp. Elevii merg la cursuri luni, 16 septembrie 2013.
În anul şcolar 2013-2014, elevii vor avea la fel ca şi până acum trei vacanţe, de iarnă, intersemestrială şi primăvară. În plus, elevii vor avea toate trei zile pascale libere, inclusiv 22 aprilie 2014.
CICLUL PRIMAR. Spre deosebire de ultimii doi ani, când numai un grup pilot susţinea evaluările pilot la clasele a II-a şi a IV-a, anul acesta toţi elevii de la ciclul primar vor susţine acest tip de examen.
Evaluările sunt prevăzute în legea educaţiei şi vor fi după model internaţional, cu teste la scris/citit şi matematică. Ministerul Educaţiei urmează să publice până la sfârşitul anului metodologia după care se vor organiza aceste evaluări.
Tot la ciclul primar, elevii vor putea alege dintre trei disciplinele opţionale noi : „Educatie pentru societate”, „Filosofie pentru copii” si „Educatie financiara”.
„Educaţie pentru societate” va fi studiată la clasa pregătitoare, clasa I si clasa a II-a, „Filosofie pentru copii”, la clasa a III-a si/sau a IV-a, iar „Educaţie financiară”, la clasele a III-a si/sau a IV-a.
Ministerul Educaţiei a precizat că disciplina „Educaţie pentru societate” poate fi studiată succesiv, într-un singur an şcolar sau pe parcursul a doi – trei ani.
La disciplina „Filosofie pentru copii”, elevii vor învăţa etapele pe care le implică rezolvarea unei probleme date, cum sa sustina un punct de vedere, dar şi cum să respecte punctele de vedere ale celuilalt.
Elevii care optează pentru „Educaţie financiară”, vor învăţa după o disciplină elaborată în colaborare cu serviciul de educaţie al Băncii Naţionale Române, care a pilotat cursurile în mai multe unităţi şcolare, încă din anul 2010-2011. Disciplina economică a fost introdusă pentru a răspunde unei iniţiative a Comisiei Europene în toate statele membre ale UE şi îşi propune educarea consumatorului şi dezvoltatea receptivităţii elevilor pentru domeniul financiar.
GIMNAZIU. La clasele V-VIII cea mai importantă schimbare este introducerea evalurării de la finalul clasei a VI-a. Acum, evaluarea constă în teste transdisciplinare din limbă şi comunicare, respectiv matematică şi ştiinţe. Rolul acestor teste este să vadă gradul de pregătire al elevilor astfel încât eventualele deficienţe să fie corectate până la sfârşitul ciclului gimanzial, când vor susţine evaluările naţionale.
Anul acesta Evaluarea Naţională se dă în aceleaşi condiţii şi după aceeaşi metodologie, dar media obţinută va conta în proporţie de 75% în calculul mediei de admitere la liceu.
Ministerul Educaţiei a datele oficiale la care se vor ţine examenele pentru elevii de clasa a VIII-a. Astfel, cursurile se vor încheia pe 13 iunie, iar prima probă de examen va avea loc pe 23 iunie.
ADMITERE LICEU 2014. Ministerul Educaţiei a publicat ordinul prin care arată cum se va desfăşura examenul de ADMITERE 2014. Ordinul de ministru vine la o săptămână după ce Remus Pricopie a anunţat că schimbă regulile admiterii la liceu începând cu anul şcolar 2013-2014, în sensul că media obţinută la Evaluarea Naţională va reprezenta 75% din media de admitere la liceu, şi nu 50% cât a fost până anul acesta.
BACALAUREAT 2014. Începând cu anul şcolar 2013-2014 vor fi introduse, în premieră, simularea bacalaureatului la clasa a XI-a, informarea corectă a părinţilor despre ceea ce se întâmplă la clasă, verificarea activităţii în şcolile cu rezultate controversate şi întărirea dialogului cu actorii din sistem, potrivit Ministerului Educaţiei. Pentru clasa a XII-a pregătirea pentru examenul de maturitate va începe din 16 septembrie şi se va verifica dacă există în fiecare liceu program de ore suplimentare, meditaţii la şcoală, aşa cum au anunţat oficialii de la Educaţie.
Potrivit calendarului publicat de Ministerul Educaţiei, elevii din clasa a XII-a vor încheia cursurile pe 30 mai. Primele probe de competenţe se vor da începând cu 10 iunie. Prima probă scrisă are loc pe 30 iunie 2014.
Mai multe inspecţii la clasă şi reguli noi în şcolile din Capitală
Remus Pricopie, ministrul Educaţiei, a declarat că în noul an şcolar accentul va fi pus pe inspecţia la clasă şi pe evaluările constante ale elevilor, fără a pune presiune pe elevi.
„Este vorba de sistemul de evaluare periodică, evaluarea la clasa a II-a, la clasa a IV-a şi la clasa a VI-a. Este o idee veche, nu am venit eu cu ea la Ministerul Educaţiei, este o idee pe care instituţiile specializate în ştiinţele educaţiei din ţară şi din străinătate o studiază de ani de zile, iar principalul motiv pentru care trebuie să introducem această evaluare este acela că noi, în sistemul nostru de educaţie, până la clasa a VIII-a nu avem nicio evaluare de sistem”, a justificat Remus Pricopie introducerea evaluărirlor perioadice.
O altă măsură anunţată de Ministerul Educaţiei este schimbarea modului în care se decontează abonamentelor în cazul elevilor care fac naveta. Astfel, abonamentele de transport ale elevilor vor fi începând de anul şcolar viitor limitate la un prag maxim de 26 de lei/abonament/lună pentru distanţa de 3 km şi a unuia de 120 lei/abonament/lună pentru distanţa de 50 kilometri.
Această măsură a fost deja contestată de Consiliul Naţional al Elevilor care consideră că transport este dezavantajoasă pentru o parte dintre elevii navetişti, cărora li se va deconta doar o treime din costul total al abonamentului.
De asemenea, Ministerul Educaţiei nu a dat încă publicităţii situaţia şcolilor fără aviz sanitar, care totuşi îşi deschid porţile în prima zi de şcoală . Din datele de la Inspectorul General Şcolar Bucureşti rezultă că 45 de unităţi de învăţământ nu au obţinut avizul sanitar de funcţionare înainte de deschiderea noului an şcolar, iar dintre acestea 22 dintre ele ar urma să îl obţină.
Tot la Bucureşti, fiecare şcoală va avea un regulament de ordine interioară, prin care se prevăd percheziţii corporale şi ghiozdane verificate. Inspectorii de la Bucureşti spun că regulile au fost stabilite în colaborare cu Ministerul de Interne, iar percheziţiile vor fi efectuate în limita legii.
„Conducerea şcolii este autorizată în orice moment să le solicite elevilor să-şi golească genţile şi hainele, iar atunci când există suspiciuni întemeiate, poate recurge la percheziţie”, se arată în regulamentul stabilit de Inspectoratul Şcolar General din Bucureşti.
Daniel Funeriu: „Nu s-a introdus încă portofoliul educaţional”
Referitor la toate aceste schimbări privind noul an şcolar, fostul ministru al Educaţiei, Daniel Funeriu, spune că introducerea evaluărilor naţionale la clasele mici este o măsură foarte bunp, iar schimbarea ponderii de mediei de la evaluarea naţională în media de admitere la liceu este o „cârpeală binevenită”.
„Evaluarea la clasa a doua este foarte importanta pentru a identifica eventualele vulnerabilităţi ale elevilor şi a le putea corecta în clasa a treia şi a patra, când ei învaţă cu acelaşi învăţător”, a mai spus Funeriu.
Însă, Funeriu consideră că sunt unele întârzieri şi blocaje. „Nu s-a introdus învăţarea transdisciplinară sau, cel puţin, elemente ale acesteia. Nu s-a introdus portofoliul educaţional”, a declarat pentru gândul Daniel Funeriu.
Acesta adaugă că o problemă în învăţământul preuniversitar este numărul de elevi de la clasă. „S-a renunţat la garantarea prin lege a numărului maxim de copii la clasă de 25 la primar şi 30 la gimnazial şi liceal. S-a introdus posibilitatea derogărilor ceea ce duce la clase enorme uneori”, a mai spus fostul ministru.
Fostul ministru spune că aproximativ 10% dintre copii nu vor avea şcoli autorizate sanitar „ Acest număr nu a fost făcut public de către minister”, a mai spus Funeriu.
Ce schimbări au loc în sistemele de educaţie din Europa
Dacă în România anul şcolar începe cu testări şi materii noi, în Franţa schimbarea majoră este legată de orar, în timp ce în Ungaria a fost introdus, prin noua lege a educaţiei, învăţământul obligatoriu de la trei ani. De departe cea mai interesantă schimbare în educaţie, în acest an, are loc în Marea Britanie, unde elevii din prima clasă de învăţământ obligatoriu şi ale căror vârste sunt de numai cinci ani vor învăţa programare pe calculator, dar şi cum să se protejeze pe internet.
Reformă controversată în Franţa
În Franţa, în 3 septembrie, 12 milioane de elevi au început şcoala. 80% dintre aceştia învaţă în şcolile publice. La fel ca în sistemul românesc, educaţia este obligatorie între 6 şi 16 ani. Elevii francezi din clasele primare susţin de mulţi ani testări naţionale. Primele se susţin în clasa a II-a şi se fac pe eşantioane. În clasa a VI-a, primul an al învăţământului secundar, toţi elevii sunt testaţi obligatoriu
Noul an şcolar 2013-2014 este primul în cursul căruia va fi aplicată în ciclul primar o reformă – a ritmurilor şcolare – care a stârnit multe controverse în rândul profesorilor, dar şi al părinţilor.
Din acest an, 17 la sută din comunele din Hexagon care şcolarizează circa 22 la sută din elevii şcolilor publice aplică reforma ritmurilor şcolare. În restul şcolilor, reforma se va aplica de anul viitor.
Prin această reformă, autorităţile franceze au vrut să uşureze orarul elevilor din ciclul primar. Concret, elevii din ciclul primar au 4,5 zile de şcoală în loc de patru, cât aveau înainte – luni, marţi, joi şi vineri. Numărul de ore rămâne neschimbat – 24 pe săptămână.
Ca urmare a reformei, elevii merg la şcoală şi miercurea, zi pe care o aveau liberă anterior, însă vor avea doar trei ore de studiu. Potrivit noului program de studiu, în loc să termine orele la 16.30 după-amiaza – elevii au în acest interval pe care îl încep la 8.30 o pauză de masă de două ore – ei vor termina la 15 sau 15.30, în funcţie de localitate. Niciun elev nu va putea, însă, să părăsească şcoala înainte de ora 16.30. În acest timp de o oră sau o oră şi jumătate rămas liber copii vor putea efectua diverse activităţi, care diferă de la un oraş la altul. Ei pot face teatru, circ, prevenţie rutieră, ecologie sau diverse alte activităţi.
Probleme apar, însă, din faptul că aceste programe sunt finanţate din municipalităţi, a căror bogăţie diferă de la o zonă la alta. La Paris, Dijon sau Bourges activităţile extraşcolare sunt gratuite. La Paris, primarul socialist Bertrand Delanoë a deblocat 50 de milioane de euro pentru a le oferi 7700 de activităţi diferite celor 140 de mii de elevi din ciclul primar. În unele zone din Franţa, însă, părinţii scot bani din buzunar pentru a plăti activităţile extraşcolare ale elevilor. Acest lucru a stârnit proteste puternice.
În baza aceleiaşi reforme, în şcoli va fi afişat până la finalul lunii septembrie un cod de conduită care specifică că “fiecare are libertate de exprimare, dar nimeni nu poate să facă deranj sau să lipsească de la ore ”, după cum afirma ministrul Educaţiei Vincent Peillon la începutul anului şcolar citat de France24.
Din acest an şcolar, în Franţa au fost create şi 8200 de noi posturi de profesor în sistemul public şi privat – parţial finanţat de stat-, dintre care 3.350 în sistemul pre-şcolar sau primar. Numărul acestora este, însă, insuficient pentru că numărul de elevi este în creştere cu 60 de mii faţă anul trecut. Pentru a-i motiva, Guvernul francez a decis să le acorde o primă anuală de 400 de euro.
Învăţământ obligatoriu de la 3 ani în Ungaria
În Ungaria, 1.364.400 de elevi au început şcoala pe 2 septembrie. Dintre aceştia, 773.800 de elevi sunt în ciclul primar, 244.200 în cel gimnazial, 216.200 sunt elevi de liceu, iar alţi 130.200 urmează cursurile unor şcoli profesionale, potrivit datelor de la Ministerul Educaţiei, citate de presa ungară.
Aproape 90% dintre elevii maghiari urmează cursurile instituţiilor de învăţământ de stat. Organizarea sistemului preuniversitar este similară celei din România: şcoală primară, gimnaziu, liceu sau şcoală profesională.
Legea Educaţiei din Ungaria a fost modificată de curând, printre cele mai importante modificări aduse numărându-se învăţământul obligatoriu de la 3 ani – copiii trebuie să meargă la grădiniţă cel puţin 4 ore pe zi – până la 16 ani, în loc de 18; înscrierea obligatorie în ciclul primar dacă copilul a împlinit 6 ani până la 31 august, introducerea conceptului de „şcoală toată ziua” care obligă şcolile generale să asigure copiilor activităţi de învăţare până la ora 16.00 şi supraveghere până la ora 17.00, introducerea obligatorie a orelor de etică şi religie în şcolile generale, precum şi cinci ore de educaţie fizică pe săptâmână.
De asemenea, noua lege prevede ca instituţiile de învăţământ să treacă din subordinea autorităţilor locale în cea a guvernului, precum şi reînnoirea Programei Naţionale de Învăţământ. În ceea ce priveşte examenul de bacalaureat, pe lângă disciplinele obligatorii de limba maghiară, istorie, matematică şi limbă străină, elevii de liceu vor da examen dintr-o materie de specialitate. De la 1 ianuarie 2016, certificatul de bacalaureat va fi eliberat numai dacă se adevereşte că elevul are 50 de ore de muncă voluntară.
În ceea ce priveşte cadrele didactice, legea modifică sistemul de salarizare. Astfel, profesorii vor fi încadraţi în patru categorii în funcţie de anii petrecuţi la catedră şi nivelul de pregătire şi plătiţi în conformitate.
Salariile celor aproximativ 150.000 de profesori din Ungaria vor creşte în medie cu 34% începând cu luna septembrie, majorare care va continua până în 2017, potrivit ministrului pentru resurse umane Zoltan Balog, citat de Reuters. În septembrie 2014, salariile vor fi majorate din nou cu circa 10%, a mai precizat ministrul, intr-o conferinta de presa.
Cadrele didactice vor fi controlate la fiecare cinci ani de un grup alcătuit din cel puţin trei persoane de specialitate.
Referitor la sistemul de învăţământ superior, legea introduce contractul cu studenţii, potrivit căruia, dacă aceştia beneficiază de locuri subvenţionate de stat, trebuie să rămână în Ungaria după obţinerea diplomei o perioadă dublă faţă de perioada şcolarizării.
Elevii de cinci ani învaţă programare, în Marea Britanie
În Marea Britanie, şcoala a început pe 2 septembrie. Din acest an, elevii din clasa I (5 ani) studiază programare, potrivit presei britanice. Spre deosebire de România, unde Tehnologia informaţiei şi comunicării (TIC) constituie o disciplină opţională pentru elevii din clasele I—IV obligatorie la Gimnazium şi Liceu, copii de clasa întâi din Marea Britanie învaţă, în acest an şcolar, să scrie programe, să le testeze şi să rezolve erorile. Cei de şapte ani vor studia tehnici de design pe calculator.
De asemenea, la matematică, elevii de nouă ani vor învăţa înmulţirea de până la 12 ori. Până la terminarea şcolii primare, la vârsta de 11 ani, elevii ar trebui să ştie cum să folosească programele unui calculator. Pentru asta, vor studia şi mai multă matematică. La vârsta de cinci ani ei învaţă fracţii, iar elevii de nouă ani învăţa înmulţirea de până la 12 ori.
Elevii din ciclul primar sunt învăţaţi, potrivit noii programe, şi despre siguranţa pe internet şi cum să-şi păstreze informaţiile private.
Totodată, şcolile au fost obligate să folosească imprimante 3-D la orele de design şi tehnologie.
Schimbarea programei îi aparţine ministrului Educaţiei, Michael Gove, care vrea să revoluţioneze modul de învăţământ din şcolile din Marea Britanie.
Sub acelaşi considerent, Gove vrea ca de anul viitor numărul orelor de studiu să crească, iar elevii să plece de la şcoală la 16.30, cu o oră mai mult decât în prezent. Totodată, ministrul britanic doreşte şi reducerea vacanţei de vară la doar patru săptămâni. Reforma lui Gove a stârnit, însă, critici puternice în Marea Britanie.
În sistemul şcolar britanic actual, anul şcolar are 190 de zile. Elevii au o vacanţă de vară de aproximativ şase săptămâni, două săptămâni de vacanţă pentru Crăciun şi Paşte, precum şi alte trei vacanţe de câte o săptămână. Zilele de şcoală încep de obicei în jurul orei 9:00 şi se termină la 15:00 sau 15:30. În România, elevii merg la şcoală 178 de zile.
Sursa: www.gandul.info
