„Prin timbrul de mediu va exista acelaşi regim juridic atât pentru maşinile achiziţionate în România, cât şi pentru cele cumpărate dintr-un alt stat membru”

De ce o nouă schimbare pentru încasarea taxei auto, denumită acum timbru de mediu?

Rovana Plumb: Pentru că un produs care vine dintr-un alt stat membru nu poate avea regim juridic diferit faţă de un produs existent pe piaţa internă a unui alt stat membru, aşa cum se întâmpla la noi. Legea spunea aşa: toate persoanele fizice sau juridice care achiziţionează maşini rulate de pe piaţa UE plătesc taxă auto. Toate persoanele care cumpără maşini de pe piaţa internă nu plătesc taxa auto. Aici a apărut încălcarea articolului 110 privind discriminarea din tratatul de funcţionare al UE, cu toate interpretările jurisprudenţei Curţii Europene de Justiţie în ceea ce priveşte cele două cazuri Tatu şi Nisipeanu. Prin timbrul de mediu va exista acelaşi regim juridic atât pentru maşinile achiziţionate în România, cât şi pentru cele cumpărate dintr-un alt stat membru. Indiferent cum le-au achiziţionat, şoferii plătesc la tranzacţionare acest timbru de mediu, care nu face diferenţierea că maşina este adusă din afară sau este cumpărată de pe piaţa muncii.

Câte procese are Ministerul Mediului pentru taxa auto încasată de la şoferii care au plătit taxa auto la înmaticularea maşinilor aduse din alte state?

Cred că sunt vreo 300.000 de procese.

Când va intra în vigoare noul timbrul de mediu?

Ar putea să intre în vigoare undeva în cursul lunii martie – sfârşitul lunii martie. Sperăm să adoptăm legea la următoarea şedinţă de Guvern. Dar vor exista câteva termene tranzitorii, este posibil să avem nevoie şi de norme de reglementare.

Am primit o serie de cereri de clarificări la Ministerul Mediului cum că n-ar exista norme metodologice pentru noua lege, dar nu are cum să existe din moment ce nu a fost adoptată. Până atunci, avem în vigoare Legea nr 9/2012 după care se plăteşte taxa auto. Mulţi au înţeles că taxa auto s-a suspendat, dar în 2012 a fost suspendat un singur articol din legea taxei auto – acela privind neplata taxei auto pentru tranzacţiile interne- în rest legea a funcţionat.

Prin timbrul de mediu maşinile Euro 1, Euro 2 sau non Euro, care teorectic sunt mai poluante, plătesc mai puţin. Cum aţi ajuns la acest lucru?

Evaluările pe care l-am făcut pentru maşinile cu tehnologii învechite existente deja pe piaţa naţională, care pot polua mai mult sau mai puţin, dar care se apropie de sfârşitul ciclului de viaţă şi se transformă în deşeu, arată că dacă ridici taxa înseamnă că blochezi mobilitatea lor pe piaţa internă.

Deci pentru a se evita blocajul pe piaţa internă a acestor autoturisme, am ţinut cont de acest lucru pentru a nu avea o taxă aberant de mare care nu ar conduce decât la un blocaj pe piaţa internă. Producătorii şi importatorii de maşini spun că prin noul timbru de mediu piaţa auto va scădea. Asta pentru că maşinile noi au taxe mai mari decât cele poluante. În cadrul dezbaterilor publice ei s-au arătat nemulţumiţi de acest lucru. Am ţinut cont în urma dezbaterilor publice de toate propunerile care au fost făcute fie de asociaţii, fie de producători, fie de importatori, astfel încât să avem o abordare unitară. Timbrul de mediu ţine cont de protejarea mediului pe de o parte prin reducerea emisiilor de dioxid de carbon, iar pe de altă de părerea producătorilor care susţin atât reducerea emisiilor, cât şi înnoirea parcului auto prin care se vor menţine locurile de muncă. Cel de-al treilea pilon de care am ţinut cont este puterea de cumpărare a românilor. Pentru că am spus că dacă vom aduce un nou concept clar şi european în ceea ce priveşte timbrul de mediu, atunci el va trebui să ţină cont pe de o parte de reducerea emisiilor de carbon, dar şi de puterea de cumpărare a românilor.

Cu cât creşte timbrul de mediu comparativ cu taxele actuale?

Tot ceea ce înseamnă Euro 6, maşinile electrice şi maşinile hybrid nu vor plăti timbrul de mediu. În ceea ce priveşte tehnologiile Euro 5 nivelul taxei va fi asemănător cu nivelul taxei actuale. Iar la Euro 3 şi Euro 4 timbrul de mediu va avea valoare mai mare cu 10-15 % faţă de nivelul taxei actuale. Ce am adus nou în urma dezbaterii publice este diferenţierea timbrului de mediu pentru maşinile care utilizează benzină şi cele care utilizează motorină. Practic, la motorină s-a ţinut cont de faptul că în afară de emisiile de dioxid de carbon apar într-un cuantum mult mai mare emisii de alte noxe care conduc la un grad de poluare mai mare, pentru care se va plăti în plus. Principalul element de care noi am ţinut cont este gradul de emisii în contextul poluării.

V-aţi consultat cu specialiştii de la Comisia Europeană pentru noua formulă timbrului de mediu?

Nu pot să spun că a existat o consultare, pentru că nu există o procedură în acest sens. Timbrul de mediu nu face obiectul unei directive europene. Deci consultarea comisiei nu poate fi decât una de a cere un punct de vedere să spunem informal, pentru că nu prevede procedura o astfel de consultare. Procedura prevede ca atunci când aplici o astfel de legislaţie într-un stat membru este să respecţi normele şi principiile de bază ale Uniunii Europene, care sunt general valabile pentru domeniul pe care vrei să-l legiferezi. Însă, Comisia a comunicat în decembrie 2012 că are în vedere ca pe parcursul anului 2013, pe principiul consolidării fiscal, să discute despre anumite reglementări în domeniul autoturismelor. Este vorba de o directivă care a fost propusă încă din 2005, care prevede taxarea automobilelor şi care nu a fost adoptată până în prezent. Şi faţă de care statele membre au avut puncte de vedere total diferite şi divergente uneori. Însă acum se reiau discuţiile pe această directivă.

Înseamnă că în funcţie de prevederile directive veţi schimba din nou timbrul de mediu?

De obicei perioada de adoptare a unei directive durează cam cinci ani de zile. Dar prin noul timbru de mediu noi am venit în spiritual discuţiilor, principiilor şi contextului european al taxării emisiilor de dioxid de carbon şi în zona de autoturisme, astfel încât am creat un nou concept care să conducă la reducerea emisiilor dioxid de carbon pe de o parte, iar pe de altă parte să constituie acel element care să ducă la înnoirea parcului auto.

Mulţi dintre şoferii care îşi cumpărau maşini second hand mergeau să le înmatriculeze în Bulgaria. Ce le transmiteţi acestor şoferi?

Ce pot să le transmit este că am încercat să venim cu o formulă care să fie sustenabilă şi care să nu mai bulverseze atât producătorii, cât şi importatorii, dar şi cetăţenii.

Cum vor fi folosiţi banii strânşi din timbrul de mediu?

Acum veniturile obţinute de la taxa auto se duc la Administraţia Fondului de Mediu, care finanţează diversele programe din domeniul mediului, precum Rabla sau Casa Verde. Dar din cauza greşelilor de până acum privind taxele pentru autoturisme, prioritatea zero cu aceşti bani va fi achitarea către cetăţeni a taxei încasate ilegal, ceea ce reprezintă aproape trei sferturi din bugetul fondului de mediu. Împreună cu ministerul de Finanţe şi cu cel de Justiţiei vrem să găsim o formulă astfel încât această taxă încasată ilegal să poată fi dată înapoi. De exemplu, în ianuarie 2013 veniturile din colectarea taxei auto au fost doar de 14 milioane de lei, în timp ce restituierea banilor a fost de 19 milioane de lei. Diferenţa de 5 milioane de lei trebuie să fie plătită către cetăţeni. Încercăm să găsim cea mai bună formulă pentru a da banii înapoi.

În aceste condiţii cum va fi programul Rabla?

Va avea un nou concept – pe care încă îl definim în momentul de faţă. Pentru că nu funcţionează cum trebuie. Luăm în calcul ca voucher-ul primit pentru casarea maşinii să ajungă direct la cetăţean şi să fie majorat. La cât va ajunge valoarea unui voucher e greu de spus, că va fi 1.500 euro – 2.000 euro e greu de spus, trebuie să facem nişte analize temeinice. Va fi un concept eco care înlocuieşte programul Rabla şi care vizează maşinile non-euro, Euro 1 şi Euro 2.

Cum timbrul de mediu va fi mai mic pentru non-euro, Euro 1 şi Euro 2 de ce ar mai merge proprietarul unui astfel de autoturism să-şi caseze maşina?

Pe parcursul programării multianuale sunt convinsă că vom găsi acele formule prin care să-i determinăm pe acei cetăţeni care au rable să aibă posibilitatea şi să opteze pentru achiziţionarea unei maşini cu o tehnologie nouă mai puţin poluantă. Sigur că nu va fi posibil pentru toate cele un million de maşini mai vechi de 15 ani, câte sunt în parcul auto. (Sursa GANDUL)

Adauga un comentariu

*