Cata mizerie se ascunde intr-un baton de salam si in carnati

Producatorii de mezeluri au gasit „;reteta ideala” intre profit si calitatea mancarurilor pe care le vand: „doparea carnii” pentru a retine apa. Astfel, 600 de grame de carne ajung, in galatar „sa traga” 1 kg. Aceasta metoda, pana acum necunoscuta consumatorilor, le creste producatorilor profiturile cu 40% dintr-un foc.

Dar pentru ca apa sa poata fi folosita in cantitati mari in mezeluri este nevoie de un gelifiant, caragenanul, cunoscut si sub numele de E407. Pe de alta parte, multe dintre alimentele existente pe piata respecta normele care tin de gust si de aspect, dar nu respecta normele care tin de calitatea nutritiva a unui produs. Aspectul e sesizat si in raportul de activitate al Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorului, care arata ca o mare parte dintre alimentele vandute in comert nu respecta normele de etichetare si de conformitate impuse de legislatia in vigoare. Datele ANPC arata ca in 2010 au fost prelevate 367 de probe de produsealimentare (preparate din carne, lapte si produse lactate, orez, gem) si s-a constatat ca la 39,8% dintre probele examinate nu s-au repectat prevederile legale in vigoare. Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetari Alimentare, a declarat ca, din cauza produselor alimentare bogate in chimicale si grasimi, „rele” bolile cardiovasculare si obezitatea sunt tot mai des intalnite in randul populatiei. Daca mananci zilnic un carnat sau doua felii de costita, riscul de a te imbolnavi de cancer pancreatic este cu aproape 20% mai mare. Cercetatori din Suedia au descoperit faptul ca cine mananca zilnic 50 g de carne procesata are o probabilitate de imbolnavire cu 19% mai mare. Cantitatea este echivalenta cu cateva felii de sunca sau salam, un hot dog, un carnat sau doua felii de costita. Un consum zilnic de 100 g – un burger mic – sporeste riscul cu 38%, iar 150 g, cu 57%. In acest moment, exista 362 de aditivi alimentari (celebrele E-uri) aprobti pentru utilizare in industria alimentara din Uniunea Europeana – conservanti, antioxidanti, antibiotice, stabilizatori, emulsificatori, regulatori de aciditate, aromatizanti, coloranti. Cele mai nocive E-uri, potrivit CAPITAL, ar fi colorantii – E102 Tartrazine, E110 Sunset Yellow, E123 Amaranth, E124 Cochineal Red, E129 Allura Red si E151 Brilliant Black; conservantii – acidul benzoic (E210), benzoatul de potasiu (E212), benzoatul de calciu (E213), propylparaben (E216), dioxidul de sulf (E220), sulfitul de calciu (E226), sulfitul si metabisulfitul de sodiu (E221 si E223) si azotatul de potasiu (E249); indulcitorii – Aspartamul (E951) si zaharina (E954); glutamatul monosodic (E621).Printre cei mai folositi aditivi se numara E210 benzoat de sodiu (folosit la racoritoare, lapte, carne, dulciuri), E250 azotatul de sodiu (carne), E420 sorbitol (dulciuri), E621 glutamat monosodic (potentiator de aroma), E200 acidul sorbic (lactate, panificatie, racoritoare), E330 acidul citric (racoritoare) sau E300 acidul ascorbic (panificatie, carne, bauturi). Prin prisma celor doua aspecte (continut de carne de slaba calitate si de E-uri) iata cele mai nocive mezeluri din comert:

Parizerul – are in compozitia sa 80% slanina si sorici de porc, 10% MDM, carne dezosata mecanic, in compozitia careia intra oase macinate. Acest aliment mai contine faina de soia, amidon, dar si condimente, printre care se numara sare, coriandru, boia de ardei. Potentiatorii de gust si colorantii sunt si ei trecuti pe lista ingredientelor care se gasesc in parizer. Crenvurstii pot duce la aparitia toxiinfectiilor alimentare daca nu sunt pastrati in conditii corespunzatoare. MDM-ul este gasit in mare parte din acest preparat din carne. Pielite si grasime se gasesc si ele in compozitia acestora. E-urile abunda si ele, deoarece crenvustii au mereu o culoare frageda.Kaizerul este injectat cu solutii care contin sare, gelifianti pentru retinerea apei, coloranti pentru aspectul de proaspat, conservanti, agenti de intarire a gustului si aromei. Carnea se regaseste in proportii destul de reduse. Salamurile contin aditivi care imita gusturile condimentelor, zahar, nitrati, nitriti, carmin, glutamat de sodiu – cunoscut si sub denumirea de E 261 si faina de soia in proportie de 20%. Slanina si soriciul se gasesc in proporti de 60% in acest preparat de carne, urmate de carne de calitate inferioara, in proportie de 17%. Sunca taraneasca contine slanina, urme de oase si sorici in proportie de 70%. De asemenea, alimentul mai contine proteine din soia si coloranti – printre care se numara carminul.

Adauga un comentariu

*