Euforia legată de acordul european anti-criză s-a evaporat repede şi rămâne întrebarea dacă liderii vor fi vreodată de acord asupra măsurilor necesare pentru rezolvarea problemei datoriilor suverane şi dacă vor mai avea încă o şansă să facă acest lucru, comentează Bloomberg. După creşterile iniţiale, pieţele au demonstrat o lipsă de încredere în determinarea UE de a proteja guvernele solvente de problemele financiare cu care se chinuie ţările vulnerabile din zona euro. Italia, a treia mare economie din zona euro, a fost nevoită săptămâna trecută să plătească randamente record la o emisiune de obligaţiuni, iar costul datoriilor continuă să crească. Liderii europeni au recunoscut că un plan credibil trebuie să includă o revizuire amplă, în scădere, a datoriilor Greciei către creditorii privaţi, recapitalizarea sistemului bancar şi garanţii pentru obligaţiunile guvernamentale. Dar magnitudinea măsurilor este greşită, potrivit Bloomberg. Dacă va fi aplicat, planul va reduce datoriile totale ale Greciei cu sub 50%, va recapitaliza băncile cu 106 miliarde de euro şi va extinde capacitatea fondului de stabilitate la 1.000 de miliarde de euro. Potrivit analiştilor Bloomberg, amploarea reducerii datoriilor elene ar fi trebuit să fie mult mai mare, iar Europa are nevoie de un fond de salvare de minim 3.000 de miliarde de euro pentru a asigura recapitalizările şi a acoperi necesarul de finanţare pentru guvernele din zona euro. Cancelarul german Angela Merkel şi oficialii Băncii Centrale Europene au blocat singura opţiune credibilă, cea susţinută de preşedintele francez Nicolas Sarkozy, şi anume un angajament al BCE de a cumpăra la nevoie obligaţiuni guvernamentale de ordinul miilor de miliarde de euro. Înainte de a fi posibilă o astfel de soluţie, germanii şi BCE vor crearea unor mecanisme care să prevină ca banca centrală să finanţeze cheltuieli iresponsabile ale guvernelor. Preşedintele BCE Jean-Claude Trichet a subliniat săptămâna trecută că autorităţile europene au nevoie de puterea de „a lua decizii directe” privind politicile economice ale ţărilor care nu respectă disciplina financiară. Germania şi BCE mizează pe faptul că planurile de salvare şi achiziţiile ocazionale ale BCE de obligaţiuni guvernamentale pot ţine situaţia sub control, în timp ce vor menţine presiunile pentru ca ţările mari, precum Italia, să renunţe la o parte din suveranitatea bugetară. Acesta este un joc periculos, în opinia analiştilor Bloomberg, întrucât reformele avute în vedere necesită modificarea tratatului UE, care ar putea dura ani de zile. Între timp, incertitudinile referitoare la viitorul Europei vor apăsa economia regiunii, iar tot mai multe state mari vor fi împinse în situaţia în care datoriile devin nesustenabile.
La un moment dat, investitorii vor refuza să mai împrumute statele şi băncile la orice preţ şi tensiunile vor depăşi capacitatea BCE de a le ţine sub control, iar liderii europeni trebuie să recunoască acest lucru înainte de a ajunge într-o situaţie fără întoarcere, se mai spune în articol.
