Au iesit politistii si procurorii la pensie si…

S-a asternut tacerea peste crimele   Bacaului!

Au trecut mai bine de 11 ani ani de cand un patron a fost impuscat in plina strada, zece de cand un taximetrist a fost gasit mort la Magura si  sapte de cand o asistenta medicala a fost ucisa in apartamentul sau. S-a mai auzit ceva de atunci si pana in ziua de azi? Politistii care au anchetat cazurile s-au pensionat, poate si procurorii. Aflam, asa vag, doar ca “se lucreaza la dosare”. Am mai spus-o si o repetam, ori anchetatorii, fie ei de orice natura, au fost si sunt lipsiti de profesionalism, fie este vorba despre niste crime perfecte. Daca e asa, atunci sa se spuna, daca nu…

Poate unora nu le face placere, dar familiile celor ucisi ar dori, totusi, ca, dupa atata amar de vreme, sa afle adevarul. S-o luam cronologic. Au trecut peste 11 ani de cand,  cadavrul lui Florin Ilisei, care avea 20 de ani, taximetrist la  CCB Bacau, a fost descoperit de un subofiter MApN, intr-o groapa aflata langa terenul de tragere al unitatii de tancuri, de la marginea municipiului Bacau. Peste putin timp, masina lui Florin Ilisei, plina de sange, avea sa fie gasita abandonata in centrul Bacaului. Mobilul crimei nu putea fi jaful, intrucat masina era intacta, iar banii incasati pentru cursele efectuate in ziua respectiva au fost gasiti asupra taximetristului. Politistii din cadrul IJP Bacau au lansat un apel de sprijin pentru prinderea celui sau celora care l-au impuscat pe  Florin Ilisei. Recompensa era de 3.000 de dolari pentru informatii venite de la oricine. La cateva zile de la impuscarea taximetristului, existau deja sase scenarii privind mobilul si autorii crimei. Zeci de politisti, strecurati in cortegiul funerar, au incercat sa dea de urma eventualilor criminali care s-ar fi putut reintoarce pentru a-si vedea pentru ultima oara victima. Cum era si firesc, actiunea politistilor a avut putine sanse, mai ales ca nimeni nu stia cum arata criminalul. Desi exista sprijinul comunitatii in prinderea criminalilor, din pacate, ancheta politistilor si Parchetului a batut pasul pe loc. Timp de mai bine de 11 ani…Asasinatul fusese facut ca la carte, cu sange rece, fara amprente sau martori. In ciuda promisiunilor facute de politisti si procurori, nici in ziua de azi n-am aflat numele asasinului, sau asasinilor. Anchetatorii spuneau ca, in momentul in care va fi stabilit motivul pentru care Florin Ilisei a fost impuscat in cap, sansele de a-i prinde pe criminali vor creste considerabil. N-au precizat insa si data cand vor stabili motivele si cand ii vor prinde pe asasini…

S-a dat vina pana si  pe…ADN!

Se parea ca una din piedicile cele mai mari pe care le intampinau politistii in descifrarea cazului o constituia faptul ca, la vremea cand s-a comis asasinatul, februarie 2000, nu se discuta despre testul ADN, care nici nu figura in manualele de specialitate. Abia din 2004 se vorbeste de ADN si, ce-i drept, de atunci incoace, multe crime au fost rezolvate pe baza acestei probe. Sa fie numai ADN-ul de vina ca nu s-a descoperit inca autorul asasinatului din 2000? Pentru o asemenea fapta, daca ar fi fost prins, asasinul ar fi putut primi intre 15 si 20 de ani inchisoare, sau, de ce nu, mai putin, sapte sau zece. Au trecut deja 11, daca lua sapte ani, fapta era deja prescrisa, iar daca instanta i-ar fi dat zece, tot ar fi scapat! Daca ar fi vorba de 15 ani, mai ar mai ramane mai putin de patru. Dupa felul in care “trudesc” anchetatorii,  nu va fi de mirare daca, in februarie 2011, adica peste vreo cinci luni, vom afla cu stupoare ca dosarul a fost clasat!

Legaturi indirecte

Aproape ca taximetristul Florin Ilisei a fost uitat. S-a spus ca asasinul l-ar fi impuscat  cu o arma de calibrul 10,5 mm, dar rezultatele expertizei balistice efectuate de Institutul Criminalistic din Bucuresti au demonstrat ca taximetristul a fost ucis cu aceeasi arma cu care s-a tras si asupra lui Ioan Plesuvu, de 50 de ani, din Bacau, in seara zilei de 2 decembrie 1999, cand a fost atacat de un necunoscut, in dreptul imobilului 191, de pe Calea Marasesti, in parcarea de langa podul Narcisa. Si in  acest caz, de mai bine de 11 ani, politistii si procurorii nu scot un cuvant. Au afirmat, la un moment dat, ca ar exista o legatura intre cele doua atentate. Atat si nimic mai mult.

Crima de pe Ghioceilor invaluita in acelasi mister

Pe 15 iunie 2003, Gianina Marinovici a fost ucisa bestial intr-un apartament de pe Aleea Ghioceilor.  Avea 33 de ani si era asistenta la Sectia Balneologie din cadrul Policlinicii Spitalului Judetean Bacau, casatorita neligitim cu Doru Chiriac, un tanar inrolat in Legiunea straina. A fost gasita cu un cutit infipt in spate, cu peste 20 de lovituri pe fata cu un ciocan de batut snitele. Primul suspect a fost concubinul femeii, dar din lipsa probelor, varianta a cazut. In cele din urma a fost identificata o persoana, un profesor la un liceu bacauan, apropiat al Gianinei Marinovici, care a fost prezentat Parchetului de pe langa Tribunalul Bacau, fara insa a se emite mandat de arestare preventiva pe numele lui. Politistii au sustinut la vremea respectiva ca existau probe “beton”, procurorii au invocat fragilitatea dosarului. Criminalul, oricare ar fi el, le-a ras in nas tuturor, rudelor, cunostintelor, dar mai ales politistilor si procurorilor. Niciun semnal de la Parchet, sau de la Politie. Sa se fi asternut tacerea si peste acest caz? Au trecut deja, sapte ani de la crima si e liniste. Initial s-a spus ca asasinul l-ar fi impuscat cu o arma de calibrul 10,5 mm, dar rezultatele expertizei balistice efectuate de Institutul Criminalistic din Bucuresti au demonstrat ca tanarul taximetrist a fost ucis cu aceeasi arma cu care s-a tras si asupra lui Ioan Plesuvu, de 50 de ani, din Bacau, in seara pe 2 decembrie 1999, cand a fost atacat de un necunoscut, in dreptul imobilului 191, de pe Calea Marasesti, in parcarea de langa podul Narcisa. Nici in acest caz nu s-a aflat adevarul. De 11 ani politistii si procurorii nu scot un cuvant despre aceste doua cazuri. La un moment dat s-a spus ca ar exista o legatura intre cele doua atentate. Atat.

11 ani de liniste deplina

Au trecut mai bine de 11 ani de cand dosarele zac in sertarele Parchetului sau in cele ale Inspectoratului Judetean de Politie Bacau, sau, mai bine zis, de cand cele doua insitutii joaca “ping – pong” cu ele, aruncand raspunderea fiecare, in curtea partenerilor. Rudele, prietenii, opinia publica, cu totii se intreaba cine sunt criminalii care au reusit sa dejoace planurile politistilor si procurorilor? Disputa dintre cele doua parti continua. Si nu este vorba numai despre aceste cazuri. Fiecare spune ca el are dreptate. Pentru un procuror, e destul de greu sa ia o hotarare, mai ales daca nu este convins de adevar.  Sau, mai bine zis, nu are probe concludente. Pentru ca, cei care aduna probele sunt politistii, orice s-ar spune. Se pare insa ca politstii bacauani si-au cam pierdut din dexteritate. Mai ales de cand, unul dintre cei mai buni politisti de investigatii criminale din cadrul IPJ Bacau, col. Dumitru Isachi, a iesit la pensie. Se pare ca unii dintre colegii sai au cam uitat de aceste trei cazuri, si se ocupa de altele, mult mai interesante. Sau ce si-or fi zicand, “daca n-a reusit seful, care era cel mai mare expert, ce putem face noi?”. Intre timp0p, presupusiul asasin de pe Aleea Ghioceilor a plecat din tara, dupa ce, in prima faza disparuse in judetul Neamt. Dar mai are vreo importanta pentru cineva? Pentru ca nu mai este mult si va veni prescrierea. Iar peste cele doua crime se va asterne uitarea si vor intra in randul celor perfecte. Iar Bacaul, in Cartea recordurilor, fiind unul dintre orasele de pe mapamond unde s-au petrecut doua crime perfecte!

Dan MINDIRIGIU

Adauga un comentariu

*