In gândirea lui profunda
„România-i ingropata”,
„E distrusa, muribunda”!
O fi tara vinovata?
In plina campanie, neloial,
Intr-un discurs cu totul imoral,
Dumnealui ridica tonul
Si lanseaza spontan zvonul
Ca „fondul de pensii s-a prabusit”
S-a dovedit un act necugetat.
N-a revenit si nici nu s-a scuzat.
Imprumutul de la F.M.I.
E-o „centura de siguranta”,
Ne spune el, ca si cum n-am sti,
Ca este ultima speranta.
Nu mai e nicio surpriza,
Când ne baga el in priza.
Ba e criza, ba nu-i criza
Si-apoi face-o analiza.
Desi in jur is multi catei
Mai afla câte-un adevar
Si-atunci ii vine sa se ia
Cu mâinile de par.
Ne spune des ca-i dezamagit,
Gata sa plânga neajutorat,
Se-arata profund nefericit
De parca flota i s-a scufundat.
Bravul marinar a fost si poet,
Ne-a recitat, in public, un sonet,
In care-si jelea iubita mama,
Ce-ar fi murit, si traia o drama.
In fapt, mama era sanatoasa
Si-l astepta sa se intoarca acasa.
Unii psihologi s-au tot intrebat
Ce s-o fi intâmplat cu acest barbat.
Multi consilieri l-au parasit,
Plesu, Weber si Saftoii,
Nu l-au suportat si au fugit
Dânsul preferând slugoii.
A spus public, raspicat,
Si eu cred ca n-a gresit,
C-avem sigur, protejat,
„Un sistem ticalosit”
Am sa spun, fara sa ma tem:
El face parte din sistem,
E din acelasi aluat,
La fel format si educat.
Sistemul EL il patroneaza,
Prin metode-originale,
Numai in scopuri personale.
Are iesiri spectaculoase
Si seara si in plina ziua,
Tine discursuri belicoase
Batând mereu apa in piua.
Intr-un talk-show televizat
Ne-a spus c-a „identificat”
Un telefon secretizat
Si ca-i profund ingrijorat
De-o noua „lovitura-n stat”
C-ar putea fi iar suspendat.
Mai mult, zicea ca a aflat,
(Prin ce „structuri” nu a suflat)
Ca principalii complotisti
Sunt câtiva lideri PSD-isti.
In parlament au fost plasate
Sofisticate aparate,
Ca orice convorbiri private
Sa fie clar interceptate.
Fu prins cu cioara vopsita,
Când stia ca s-a dat „un tun”
N-a spus, a dat-o cotita,
Ca nu-i „momentul oportun”.
N-a fost vazut niciodata
La un teatru, la concerte,
In biblioteci vreodata,
Citind cel putin coperte.
Da indicatii deseori
Si elaboreaza strategii:
„Nu filozofi, nu invatatori,
Ci ospatari si tinichigii”.
„Despre salata, papadie,
Sau despre vestitul Herodot,
Cititi pe internet ce scrie”
A indicat hâtrul matelot.
In general, in orice loc
C-apare singur sau cu Boc,
Vrea mereu sa se exprime,
Sa fie tot la inaltime.
Odata a marturisit
Ca doar asa e fericit.
Unii cred ca el se-nseala
Si-i o problema medicala.
„Lumea lui” n-ar fi reala,
Poate-i una virtuala,
Iar râvnita lui placere
E betia de putere.
Am vazut când capitanu’
Spunea despre Tariceanu
Ca-i prim-ministru „de salon”,
„European cu papion”.
Era precis gelos pe el
Si nu il suporta defel.
Dânsul, ca s-arate „popular”,
Umbla des, ca un gospodar.
Politica lui externa,
A fost ca si cea interna.
N-a adus tarii beneficii,
Ba, dimpotriva, prejudicii.
Se credea lider regional
Fiind de fapt un tip banal,
Ce-afirma intr-un mod grotesc
Ca „Marea Neagra-i lac rusesc”.
Intr-o zi, privind din prova,
Inspre Republica Moldova,
A numarat, cu doua mâini,
Patru milioane de români!
Alta data, in public, exaltat,
Voiosul marinar s-a laudat:
„Titanicul nu s-ar fi scufundat
Daca eu, atunci, l-as fi comandat”
Proasta si penibila „gargara”,
Azi el poate scufunda o tara.
Ultimul guvern, cu frictiuni,
Nu a durat nici zece luni.
A fost mereu incoerent,
„Divortul” parea iminent.
Traian le-a propus sa isi inece
Picioarele in apa rece.
Nu s-a produs nicio minune,
Niciun fel de compromis,
Iar dupa alta motiune,
Guvernul Boc a fost demis.
O noua majoritate,
Alte forte-asociate,
Basescu-i descumpanit
Si vadit nelinistit.
A-ncercat o gogorita:
Un guvern cu Croitoru
Si altul cu Negoita,
Dirijat de „profesoru'”
Marele lui „interesuri”
N-au avut insa „succesuri”.
Dupa tipicul invechit,
Când in stat e mare tata,
Tot PD-L-ul s-a pornit
Sa ii propulseze fata.
EBA avea intâietate
Desi n-avea calitati,
Avea localuri preferate,
Dar n-avea doua facultati.
Timida a ajuns spontan,
Parlamentar european.
A spus ca e preocupat,
De probleme mari „majore”,
Ministrul Ritzi, cercetat,
Intra la fapte „minore”.
Basescu este obsedat
Cu totul nejustificat,
De Hrebenciuc si Iliescu,
De Vântu si de Voiculescu,
Pe care-i considera dusmani
Primejdiosi, de-aproape cinci ani.
Si-i macinat necontenit
Sarmanul om nefericit.
Poate-n curând, de sarbatori,
Când oamenii-s mai iertatori,
Va cauta impacarea,
Armonia si-alinarea.
Furiosule dom’ Traian,
Românii nu-s infricosati
De veninosul tau slogan
Si vor scapa neafectati.
Aceasta scurta epopee,
Ar mai putea continua
Si cred ca nici n-aveti idee
Câte fapte se mai pot nara
Ma opresc insa aici,
Sa nu devin plictisitor,
Sa nu-i supar pe amici
Si nici pe tine, „jucator”
Nu va doresc inca un mandat.
Navigati mai bine, resemnat,
Cu un cargou, nu cu salupa
Si sa aveti vânt bun din pupa.
C. DUMITRU
