Scriam, in urma cu vreo doua saptamâni ca, dupa cascada gafelor lui Ex-Adomnitei, a venit rândul presedintelui Traian Basescu sa ne aiureasca in plan educativ. „Stapânul” de la Cotroceni a propus Guvernului noua obiective pentru Educatie, menite sa faca literalmente minuni pâna in 2015 si sa schimbe atât de spectaculos blazonul invatamântului românesc, incât sa ia fata Europei, ba chiar a lumii intregi. Si, iata, aflam ca in curând va fi pusa la punct forma finala a Strategiei in Educatie, care va aduce numeroase schimbari in sistemul românesc de invatamânt. Sa ne oprim asupra unor actiuni concrete. Una dintre ele ar fi informatizarea intregului sistem, dotarea tuturor scolilor cu calculatoare si crearea unei biblioteci virtuale.
Prima etapa se va incheia in 2010
Noua Strategie stabileste ca, pâna la inceputul anului scolar 2010 – 20011, sa fie finalizata dotarea tuturor scolilor cu calculatoare conectate la internet, actiune de o mare amploare, precedata de stabilirea unei retele scolare in profil geografic si comunitar. Toate unitatile scolare vor fi dotate nu numai cu retele de calculatoare ci si cu softuri educationale capabile sa ridice calitatea predarii si a invatarii. In perioada 2009-2011, toate continuturile din programele scolare, toate instrumentele de lucru si probele de verificare a cunostintelor vor fi convertite si in format digital, devenind oricând accesibile oricarui elev sau profesor, pe o platforma de invatare tip LMS (Learning Management System), online. Lectiile profesorilor vor fi procesate digital si stocate pe platforma de e-learning. Prin internet, orice elev va avea astfel acces la lectiile celui mai bun profesor. Se vor crea „laboratoare virtuale”, pentru a compensa lipsa laboratoarelor scolare din unele unitati de invatamânt sau pentru a intregi dotarea laboratoarelor scolare existente. Pentru fiecare disciplina va fi creata o baza de resurse digitale, astfel incât fiecare profesor sau elev sa poata avea acces rapid si gratuit la informatiile necesare pentru o invatare cât mai eficienta. Productia de continuturi digitale pentru invatare (e-contents) va deveni un criteriu de performanta profesionala al profesorilor. Curriculumul digital si Biblioteca scolara virtuala vor fi imbogatite permanent, respectând cerintele de calitate si standardele internationale (ex. SCORM, 2004). Tot pâna in 2010, disciplina Tehnologia informatiei si comunicarii (TIC) va deveni disciplina optionala in clasele I-IV si disciplina obligatorie in clasele V-XII. Aceasta disciplina va avea functia de a forma competentele necesare pentru nivelul ECDL-Start si ECDL-Complet. Competentele de utilizare a TIC vor oferi, de asemenea, premise favorabile de invatare pe tot parcursul vietii si de dezvoltare a carierei.
Obiective ambitioase si pentru etapa 2010 – 2015
Cele mai dificile obiective au fost stabilite, insa, pentru etapa 2010 – 2015. Iata câteva dintre aceste obiective, care, desi au mai fost formulate, desi s-a si incercat câte ceva pentru transpunerea lor in practica, au ramas tot la stadiul de deziderat: 1. Situarea performantelor elevilor români la testele internationale (PISA, PIRLS, TIMSS) in topul primelor zece tari ale lumii; plasarea a cel putin trei universitati românesti in topul primelor 500 de universitati din lume. 2. Cresterea de cinci ori a productiei stiintifice. 3. Reducerea ratei de parasire prematura a sistemului de educatie sub 5 la suta (fata de 23.6 la suta, cât este in prezent!). 4. Eliminarea diferentelor esentiale dintre invatamântul rural si cel urban. 5. Cresterea pâna la 20 la suta a ratei de participare a adultilor la educatia permanenta. 6. Alocarea a cel putin 7 la suta din PIB pentru educatie si cercetare (fata de procentul actual real, de numai 4 la suta!) si conditionarea cuantumului resurselor alocate unitatilor din sistem in functie de rezultatele efectiv obtinute.
Programul „Scoala dupa scoala” va fi extins la nivel national
In perioada 2009 – 2012 va avea loc lansarea, in intregul sistem de invatamânt preuniversitar din România, a programului „Scoala dupa scoala”, care va oferi nu numai finantarea programului, ci si metodologiile prin care unitatile de invatamânt vor putea sa-si extinda, pâna la 8 ore, activitatile cu elevii, dupa orele de curs. Scolile vor putea astfel sa ofere, dupa orele de curs, activitati de invatare remediala pentru elevii cu deficiente de invatare, dar si activitati de accelerare a invatarii, pentru elevii supradotati.
Ce va ramâne, dupa incheierea campaniei electorale?
O intrebare, cel putin una, nu ne da pace: Ce va ramâne din toata aceasta Strategie, dupa ce se vor fi stins ecourile apropiatei campanii electorale parlamentare? Pentru ca, sa ne amintim, premierul Tariceanu a informat, la Bruxelles, spre sfârsitul anului 2007, ca in bugetul pentru 2008 a fost prevazut un procent de 6 la suta din PIB pentru educatie si cercetare, iar acum, la sfârsitul celui de-al treilea trimestru, descoperim ca invatamântul si cercetarea au primit doar patru procente din PIB, o buna parte din aceste fonduri fiind acordata, pentru investitii, extrem de târziu, dupa inceputul anului scolar, tocmai pentru ca banii sa se intoarca inapoi la guvern, necheltuiti, pentru o noua destinatie, acolo unde-l doare mai tare pe premierul Tariceanu. Iar fara fonduri suficiente, sistemul românesc de invatamânt nu va reusi sa faca saltul calitativ asteptat. Pentru ca degeaba ai idei, daca banii vin târziu si cu târâita, iar invatamântul va ramâne si pe mai departe cenusareasa sistemului bugetar. (St.O.)
