Scoala „G.M. Cancicov” din Bacau a gazduit lansarea unei carti exceptionale. O poveste trista si dura despre viata romanilor din judetele Harghita si Covasna. Prezentarea lucrarii a fost facuta de prof. Vasile Stanciu, din Sfantu Gheorghe. Lucrarea avertizeaza ca intamplarile din fosta Iugoslavie, mai ales fenomenul Kosovo, se poate petrece si in Romania. Reprezentantii UDMR isi rad in barba si declara ca s-a creat deja un precedent!
Aparuta in Editura Eurocarpatica, aceasta carte se bazeaza pe conciziunea stiintifica a arhivistului, istoricului si sociologului Ioan Lacatusu, si profunzimea juristului, fin cunoscator al legislatiei nationale si europee, avocatul Ioan Solomon. Parcurgand fila cu fila lucrarea, vom vedea ca ea demonteaza pas cu pas, argumentele liderilor politici maghiari, aduse in favoarea asa-zisului „referendum” si a pretentiilor lor ca drepturile le sunt incalcate de autoritatile din Romania. Esenta demersului acestei carti ne intereseaza pe fiecare dintre noi. Cine oare nu este imboldit sa cunoasca ce s-a intammplat pe scena politica harcoviana, in perioada tensionata artificial de liderii maghiari, initiatori ai asa-zisului „referendum”? El ne aduce aminte de tragicele sfartecari teritoriale si demografice din vara lui 1940. Marele istoric Gheorghe I. Bratianu, referindu-se la soarta si primejdiile la care era expusa Romania in fatidicul an 1940, scria ca „suntem… ca o stana carpatica la un vad de lupi”. In aceste momente, impresia noastra este aceeasi.
Fals, neconstitutional si fara obiect
Lucrarea ceste structurata pe sase domenii-capitole-studii. In primul, „Argumente”, autorii explica necesitatea aparitiei lucrarii, pentru ca „reprezentanti ai minoritatilor continua sa pretinda ca drepturile si libertatile acestei minoritati sunt consecvent incalcate de catre autoritatile romane”, iar Consiliul National Secuiesc (CNS), Consiliul National al Maghiarilor din Ardeal(CNMA) si Uniunea Civica Maghiara (UCM) „dezinformeaza forurile Uniunii Europene cu privire la pretinsele abuzuri savarsite de autoritatile romane asupra minoritatii maghiare”. In al doilea capitol, „Un referendum fals, anticonstitutional si fara obiect”, autorii demonstreaza ilegalitatea si nulitatea „referendumului”, prin trimiterea la art. 148 din Constitutia Romaniei, si la Legea 3/2000, cu privire la organizarea si desfasurarea referendumului in Romania, care au fost grav incalcate. Autorii demonstreaza falsul stiintific, din punct de vedere sociologic, savarsit de liderii CNS prin lipsa unui esantion reprezentativ, folosirea numai a „urnei mobile”, prelungirea repetata a termenelor de colectare a adeziunilor (timp de pestre noua luni!), neasigurarea secretului votului, lipsa unor observatori neutri, realizarea colectarii, centralizarii si interpretarii rezultatelor numai de membrii CNS, evitarea chestionarii populatiei romanesti; ignorarea „buletinelor de vot” care nu sustineau cauza autonomiei..
Liderii maghiari cer autoguvernare
In capitolul al III-ea, intitulat „O autonomie anacronica deja existenta faptic in judetele Harghita si Covasna”, autorii scot in relief transformarile petrecute in privinta drepturilor persoanelor apartinand minoritatilor nationale dupa 1989, garantate in Romania la nivelul standardelor Uniunii Europene, in domeniile invatamantului, culturii, limbii, religiei, traditiilor si obiceiurilor. Beneficiind din plin de politica de descentralizare si sporirea autonomiei locale, Consiiile Judetene, cele locale si primariile din judetele Covasna si Harghita, formate si conduse in permanenta de membrii unor formatiuni etnice maghiare, UDMR, UCM, impun, in fapt, o autonomie cvasitotala (autoguvernarea), in limbajul uzual al acestora folosindu-se termenul de autoguvernari, in loc de Consilii Locale, care, in conditiile demografice si politice din zona, dobandeste inevitabil, caracter si conotatii politice. De fapt, „in aceasta zona nu se poate vorbi despre democratie, ci de etnocratie, astfel incat cei care au in realitate nevoie de protectie legala, pentru a-si conserva identitatea etnica, sunt romanii si nu maghiarii”.
Romanii sunt supusi la discriminari institutionale
In cel de al IV-lea capitol, „Necesitatea unei dicriminari pozitive pentru romanii numeric minoritari in zona”, autorii argumenteaza de ce se impune o asemenea politica si cum s-a ajuns la „status-ul scazut al romanilor supusi la numeroase discriminari institutionale”. Lipsa unui sistem eficient de protectie a identitatii etnice a romanilor din comunitatilke reduse numeric, impreuna cu existenta unui climat de convietuire interetnica refractar la prezenta alteritatii, a determinat perpetuarea si accentuarea sentimentelor de frustrare si marginalizare a romanilor din foarte multe localitati din judetele Covasna si Harghita. Romanii din aceste judete nu dispun de cadrul legal, institutional si logistic pentru a contracara prin forte proprii efectele politicii etnocentriste si exclusiviste ale administratiei locale aflata sub administratia perpetua a UDMR.
Amenintati cu separatismul pe criterii etnice
In cel de al V-lea capitol, „Argumente impotriva separatismului pe criterii etnice a judetelor Covasna, Harghita si Mures”, autorii trag un serios semnal de alarma si atentioneaza asupra percicolului separatismulului pe criterii etnice promovat de liderii formatiuniloir politice maghiare si nu numai, asupra minoritatii romanesti din zona, care se vede abandonata de statul roman, considerata „pierderi colaterale”! „Toate formatiunile care se manifesta pe scena reprezentarii politice a minoritatii maghiare (UDMR, CNS, UCM, CNMT) merg pe un singur culoar, cel nationalist, intrecandu-se in cautarea de suporteri, in exarcebarea si inflamarea discursului politic cu teme reviszioniste si autonomist-segregationiste, neexistand nici o formatiune politica maghiara care sa le propuna maghiarilor un altfel de proiect politic, o alternativa de convietuire europeana in patria comuna, Romania”.
Unii mai viseaza, inca, la Ungaria Mare!
„Fata de cele aratate, putem concluziona ca ne aflam in fata unui simulacru de referendum, lipsit de motivatie legitima si reala, organizat de asociatii neinregistrate legal si conduse de lideri nostalgici, rupti de realitate care intretin si exploateaza visul Ungariei Mari! „. Cartea elucideaza cel putin doua aspecte, ce a fost asa-zisul referendum lansat de liderii maghiari, si care sunt realitatile convietuirii romano-maghiare in ultimii 18 ani, in care romanii au ajuns la un „status inferior” in propria tara. Dar ce se mai poate spune atunci cand presedintele Traian Basescu, dupa o vizita in cele doua judete, a declarat ca „limba romana trebuie studiata ca o limba straina”?
Vasile STANCIU
Dan MINDIRIGIU
Sa se duca la ungaria lor