Topul proiectelor europene – prima editie

Elevi, profesori alesi pe spranceanã, inspectori scolari, lume cat incape, inarmatã cu povesti despre invãtãmant si UE, s-a strans marti, 29 ianuarie, in eleganta salã de festivitãti de la Agricola International pentru a lua parte la prima editie a “Galei Proiectelor Europene”.

La ora 13 fãrã patru minute, pe holul de la intrare in Sala cu Dumneaei Gala – invitatii incã mai schimbau o vorbã-douã despre invãtãmantul romanesc, incotro?. Dupã ora 13 “a bãtut gongul de deschidere” in acordurile imnului Uniunii Europene. La eveniment – organizat si moderat de prof. Angela Sterpu, inspector scolar pe probleme de programe comunitare si integrare – alãturi de autoritãti locale si personalitãti ale judetului Bacãu, a fost prezentã Ileana Racoviceanu, director Departament Politici Publice, Valorizare si Imagine – Agentia Nationalã pentru Programe Comunitare Bucuresti. Ileana Racoviceanu a prezentat noutãtile celei de-a treia generatii de programe comunitare, pentru cã din 2008, Europa a mai schimbat regulile in acest domeniu. Apoi, scolile care au avut curaj sã dezvolte proiecte europene Comenius si Leonardo au fost recompensate cu diplome si plachete pentru “Serviciul adus Educatiei si imaginii Romaniei in lume”: “Ca membru cu drepturi depline in UE, avem incã o mare problemã de imagine, de aceea trebuie stimulati profesorii si elevii care ne reprezintã cu cinste in strãinãtate” (Angela Sterpu).

Campion la proiecte…

…Colegiul Tehnic de Comunicatii “N. V. Karpen” conduce in topul nominalizãrilor la nivelul judetului Bacãu, la categoria “Sase proiecte europene”. Pe locul doi, nominalizate la categoria cu “Trei proiecte europene”: Colegiul National “Vasile Alecsandri”, Scoala “Alexandru Ioan Cuza”. La categoria “Douã proiecte” si “Un proiect” competitia intre scolile bãcãuane este acerbã, iar impresiile profesorilor si elevilor despre experientele intr-o scoalã din strãinãtate sau despre calitatea romaneascã vs. calitatea europeanã ar putea umple pagini intregi: “Prin derularea unui proiect european inveti sã asculti pe altii si sã ai permanent deschiderea spre nou, atat la nivel personal cat si profesional. Chiar dacã nu iti va iesi de la bun inceput, nu te descuraja, totul este sã perseverezi si va iesi in final chiar foarte bine” (Margareta Neacsu, fost director al Colegiului National “Vasile Alecsandri”); “Proiectul legat de alimentatie, turism, ne-a oferit posibilitatea sã facem cercetãri referitoarela obiceiuri alimentare la nivel de trei generatii in tara noastrã,in Anglia, Cipru, Spania, Italia, Ungaria – cel mai frumos proiect desfãsurat in activitatea mea didacticã” (profesor Victor Ciochinã, Colegiul National “Dimitrie Cantemir” Onesti); “Sistemul lor educativ – o scoalã spaniolã din Nordul Africii – oferã conditii deosebite, cu laboratoare si dotãri materiale consistente” (Costicã Lupu, director Colegiul National Pedagogic “Stefan cel Mare” Bacãu)…

SeFeuri

Si elevii viseazã la un invãtãmant romanesc mai bine structurat, la campusuri cu sãli de curs, cantine, cãmine, sãli de sport, asa cum au vãzut cã au alte tãri din lumea civilizatã din care facem parte. Viseazã o scoalã de la care sã vinã acasã “gata mancati” si cu temele fãcute, cu pauze de pranz si posibilitatea sã invete dupã ore, pentru ca dupã ce ies de la scoalã, sã nu mai aiba nicio grija…In asteptarea acestor SeFeuri, elevii mãrturisesc cã le vine sã renunte la tot si sã “rãmanã in strãinãtate”: “As rãmane acolo, sistemul sanitar din Anglia e diferit de al nostru, se pune accent pe comunicare si ai sentimentul cã esti intr-o mare familie” (elev la postlicealã, Grupul Scolar “Mihai Eminescu” Bacãu). Gala, a preciat Ovidiu Cojocaru, inspector scolar general, “este un stimulent pentru cei de la categoria “fãrã” sau unul, douã proiecte pentru a atinge si depãsi tinta de performanta de sase proiecte cat are “Karpen””.

Aida PULPAN