Sondaj de opinie: Cum se poate face troc cu o operã de artã?

Agatha Grigorescu Bacovia: “Acesta nu este Bacovia al meu!”, spun martorii oculari cã ar fi exclamat sotia poetului la dezvelirea statuii lui George Bacovia din orasul nostru, opera exceptionalã a sculptorului Constantin Popovici. Rãspunsul sculptorului a fost prompt si uluitor: “Aveti dreptate, acesta nu este Bacovia al dumneavoastrã, acesta este Bacovia al meu”. Un fapt asemãnãtor s-a petrecut in aceste zile la Moinesti.

Tzara Рin sf̢rsit la el acaṣ

Pe 11 noiembrie, la restaurantul “Parcul cu Pini” din Moinesti a avut loc o intâlnire informalã de prezentare a etapelor de reconstructie in care se aflã Parcul central. Lucrãrile de reconstructie au fost initiate si finantate de Petrom in cadrul proiectului “Parcurile viitorului”. Reamintim cã prin acest proiect compania Petrom si-a propus sã reconfigureze pânã in 2008 (la standarde europene, cu accent pe protectia mediului si utilizarea energiilor alternative) câteva parcuri din tarã, respectiv din Bucuresti, Moinesti, Pitesti, Târgoviste si Timisoara. Proiectul “Parcurile viitorului” a inceput in iunie 2007 o datã cu lansarea unui concurs de idei pentru tinerii arhitecti si peisagisti din România. Arhitectii au fost invitati sã propunã proiecte pentru parcurile pe care Petrom si-a propus sã le amenajeze in 2007 si 2008. Proiectul câstigãtor pentru Moinesti are la bazã un concept original, de a reda orasului o identitate culturalã printr-un parc cu o temã dadaistã. O data cu acest proiect, desi francezii si lumea intreagã il recunosc de atâta timp ca geniu, Tristan Tzara a fost in sfârsit adus acasã, in orasul in care s-a nãscut.

Noul look al parcului

Transpun̢nd filosofia curentului dadaist la nivel peisagistic, parcul este dominat de elemente de sculptuṛ monumentaḷ realizate de artistul Marius Leonte. Un astfel de element este o uriaṣ foarfec̣ pictaṭ in verde Рvestitul instrument cu care Tzara ṭia ziarele si isi compunea poeziile. Totusi, impactul acestui gen de arṭ a fost dur asupra populatiei. Noul look al parcului st̢rneste puternice controverse.

Sculptura buclucasã

Desi moinestenii se plimba deja prin parc, lucrãrile de reconstructie nu sunt 100% finalizate. “Parcul nu este gata pentru cã am avut o serie de dificultãti din pricina vremii. Nu sunt incã gata jardinierele, bordurile care imprejmuiesc locurile verzi unde existã copaci. Jardinierele vor fi finisate in primavãrã”, declarã reprezentantii Petrom. Un alt element care “nu este gata” este unul din obiectele de sculpturã momumentalã. Artistul Marius Leonte si-a propus intentionat sã expunã in culori vii toate “sculpturile” din acest parc, in afarã de una singurã pe care a lãsat-o in culoarea albã. Sculptura aceasta contrariazã. Pare neterminatã, iar reprezentantilor mass-media li s-a propus sã solicite pãrerea publicului vizavi de cum ar trebui sã procedeze artistul, printr-un sondaj de opinie cu intrebarea “Albã, pictatã sau in culoarea fierului ruginit?”. Propun insã alt sondaj de opinie cu intrebarea: ”Cum poti sã faci troc cu opera de artã?”. Asa cum Bacovia din Bacãu este al sculptorului Constantin Popovici, la fel si artistul Marius Leonte are dreptul la un Tristan Tzara al lui. Când moinestenii vor vedea cum or sã le curgã strãinii ca sã le admire parcul – acela va fi sondajul adevãrat de opinie.

Iar cu timpul…

…moinestenii negativisti care se aratã acum, pe forumurile de pe internet, supãrati cã sculpturile din parc le-ar depãsi puterea de intelegere, vor realiza cã sunt norocosi, pricopsiti sã aibã in curtea lor un artist de talia lui Tristan Tzara unic in lume, si pricopsiti cu un parc chiar de invidiat. (Cât e de sãrac Bacãul, imi spun…Bacãul la ora actualã e in umbra Moinestiului…) Dar, spunem noi, e bunã si aceastã negare. Pentru cã in Tristan Tzara mocnea negarea negatiei. Iatã cã Tristan Tzara are concetãteni pe mãsurã. Mi-as dori si as ura moinestenilor sã fie permanent vehementi si nemultumiti, sã se cuibãreascã in ei spiritul “tristan-tzarist”.
Pãstrând proportiile, parizienii au pãtit ceva asemãnãtor cu Turnul Eiffel. Nici nu voiau sã audã de asemenea constructie la inceput. Evident, spiritul avangardist al lui Eiffel a invins, iar azi turnul francez este un simbol si o fabricã de bani. Fie ca parcul moinestenilor, contestat in prima fazã, sã aibã soarta Turnului Eiffel in cele din urmã!

Aida PULPAN