La inceput de an scolar, invãtãmantul bãcãuan se confruntã cu un deficit de dascãli, in special in mediul rural. Acest fapt afecteazã in mod alarmant pregãtirea copiilor de la tarã. Din cauza conditiilor deplorabile puse la dispozitie, tinerii nici nu vor sã audã de “cariera†de profesor la sat.
Inspectoratul Scolar Bacãu incearcã pe ultima sutã de metri sã gãseascã suplinitori pentru cele peste 200 de locuri rãmase libere in scolile de la tarã. Cei care au fost repartizati pe aceste posturi, in etapele anterioare ale miscãrii personalului didactic, au renuntat la “cariera†de profesor la sat.
Pentru ca locurile netitularizabile sã aibã un profesor, vor fi impãrtite in special fostelor cadre didactice interesate sã isi continue activitatea la catedrã. Pe 26 septembrie, ISJ va organiza o nouã sedintã publicã pentru a se mai ameliora lipsa de personal, posturile rãmase libere urmand a fi ocupate cu suplinitori calificati si necalificati (cadre didactice pensionate, studenti etc.).
Pe bazã de cãrutã si sanie in UE
Povestea de mai sus se repetã de ani buni, iar anul acesta este necesitã o atentie si mai deosebitã. Inspectorii scolari declarã cã acum a scãzut vizibil numãrul de suplinitori in judet. intr-o Romanie cu pretentii si aspiratii UE, conditiile oferite de invãtãmantul de la sat sunt deplorabile. Nu se face nimic vizibil pentru confortul profesorilor din rural.
Aceeasi navetã chinuitoare si ofertã de muncã neatractivã si slab retribuitã: “Am renuntat la post pentru cã nu mai sunt catedre in Bacãu, nici mãcar in apropiere, si nu mai vreau incã un an de chin cu naveta, cum am avut anul trecut.
Am sã vãd ce-am sã fac cu serviciul, dar nu rãman in conditiile acestea in invãtãmant. Anul trecut, mijloacele de transport era practice inexistente panã la scoala unde predam. Iarna ajungeam pe bazã de cãrutã si sanie†– un fost profesor.
Mai bine jandarm decat dascal
Tinerii profesori fug de sate si de conditiile de acolo, preferand ṣ isi g̣seasc̣ alte slujbe. Salariile mici ii reorienteaẓ spre alte domenii. Inc̣ de pe ḅncile liceului, tinerii resping ca modele pe profesori sau pe cei din domeniul culturii in general. Conform unui studiu recent, domeniile in care viseaẓ ṣ profeseze liceenii sunt in special cele din audiovizual (televiziune Рcanṭreti, crainici,impresari, ziaristi), economic (manageri), ordine public̣, armaṭ (politist, jandarm), sport, ṣṇtate si pe ultimul loc inṿṭmant sau domeniul agricol.
Silitori, dar nu patrioti
“In aceastã nebuloasã, pentru cã nu stii cãtre ce se indreaptã societatea, tinerii sunt debusolati, iar rolul cel mai mare il are dirigintele sãu si familia. Orele de consiliere sunt vitale pentru ei. La liceul nostru nu putem pune problema atitudinii elevilor fatã de invãtãturã, aici stãm foarte bine, insã avem necazuri in formarea lui ca viitor roman, cetãtean europeanâ€, ne spune Vasile Cautis, directorul Colegiului National “Vasile Alecsandriâ€.
Modelul Spiru Haret
Panã sã ne putem imagina portretul unui viitor profesor roman european, ne revine in minte cel al lui Spiru Haret, “omul mare al scolii†care ar inspira si ar incuraja azi invãtãmantul la sate. Dar nu oricum, ci cu sprijinul tinerilor care doresc sã se stabileascã la tarã: casã, sporuri, salarii decente, transport asigurat pentru a tine legãtura cu orasul etc.
Aida PULPAN
