Oameni de ştiinţă americani cred că au descoperit metode de a activa mecanisme care permit organismului să lupte mai bine împotriva îmbătrânirii, potrivit unui studiu recent, relatează AFP.
Ştiinţa ştia de decenii că o puternică reducere a aportului în calorii permite în mod categoric prelungirea vieţii organismelor, însă nu ştia din ce motiv. Cercetătorii de la Facultatea de medicină a Universităţii Harvard (Massachusetts, nord-est) cred că au găsit o explicaţie.
Potrivit studiului lor, apărut în revista Cell, restricţia în calorii ar fi un răspuns molecular la stres pentru a prezerva funcţiile celulare esenţiale, ajutând astfel corpul să lupte mai bine împotriva bolilor legate de îmbătrânire.
Experimente în laborator cu celule umane au arătat că o reducere a aportului în calorii, păstrând însă nutrimentele, a declanşat o reacţie în lanţ în mitocondrie, centrala de energie a celulei. Această reacţie a antrenat o acumulare de coenzime numite NAD (nicotinamidadinucleotid). Acestea au dopat la rândul lor activitatea enzimelor create de două gene, SIRT3 şi SIRT4, care sunt legate pentru prima dată de supravieţuirea celulară, a subliniat David Sinclair, un biolog molecular de la Harvard şi principal autor al studiului.
Acest proces se traduce printr-o întărire a mitocondriei şi o sporire a energiei produse, însoţite de o încetinire a procesului de îmbătrânire celulară, a explicat el.
‘ÃŽn acest experiment am observat că mecanismul normal de sinucidere celulară este încetinit în mod notabil’, a adăugat David Sinclair cu referire la faptul că celulele sunt programate să moară în cadrul procesului normal de îmbătrânire ÅŸi regenerare.
Oamenii de ştiinţă consideră de mult timp probabilă relaţia între stresul provenit din oxidarea celulară, afecţiunile provocate ADN-ului mitocondriei şi moartea celulelor.
Medicina a stabilit deja legături între afecţiuni ale mitocondriei şi boala Alzheimer, atacuri cerebrale, probleme cardiovasculare şi diabet.
‘Nu ÅŸtim încă sigur care mecanism în special este activat de nivelul coenzimelor NAD ÅŸi în consecinţă nu cunoaÅŸtem acÅ£iunea celor două gene SIRT3 ÅŸi SIRT4’, a subliniat David Sinclair.
Ceea ce este sigur însă este că ‘mitocondriile sunt garanÅ£i ai supravieÅ£uirii celulelor’, a spus el.
‘Dacă am putea creÅŸte nivelul coenzimelor NAD în mitocondrie, care la rândul său ar stimula genele SIRT3 ÅŸi SIRT4, celula nu ar mai avea nevoie de nimic altceva o perioadă de timp’, întârziind astfel îmbătrânirea lor, a estimat biologul american .ROMPRES/
