Romanii in vacanta prin tara lor

Avem o tara frumoasa si bogata. Avem si munte si mare, cum rareori gasesti intr-o alta tara a Europei. De ce regreta totusi romanul aceste binefaceri ale lui Dumnezeu? Nu stim sa pretuim aceste bogatii si frumuseti cu care ne-a pricopsit Dumnezeu pe acest pamant. Ne batem joc de ele in cel mai pur stil neaos romanesc.

Hoteluri mizerabile, plaje la fel, sosele care pun in pericol integritatea calatorilor si a masinii, specula la tot pasul. Homo homini lupus, spunea un vechi dicton latin, adica oamenii sunt lupi pentru oameni. De ce simte romanul nevoia sa nu treaca o zi de la Dumnezeu fara sa-si pacaleasca semenul? Asa ne-o fi gena? Poate. Am colindat tara de la un capat la altul. Am intalnit diferiti oameni, am revazut o parte din frumusetile acestei tari. Cu regret o spun, dar ce a facut pe vremuri Ceausescu, se naruie acum sub Basescu si tot neamul lui. Tara noastra se duce de rapa, si la propriu si la figurat si nimeni nu misca un deget. Curg acuzele, se duc banii de la UE, iar soseaua dintre Brasov si Sibiu este un adevarat iad. Fondurile UE se duc iar la mare un hotel de trei stele arata mai rau decat bojdeuca lui Creanga. Am ajuns sa cautam linistea manastirilor pentru ca un pat si o lingura de ciorba costa infinit mai putin decat la Moieciu, sa zicem, unde nu ti se da macar o cana cu apa pentru cele aproape doua milioane pe care le platesti pentru o noapte de odihna.

Ce mai mare… mare!

Foarte multi romani aleg marea drept loc de petrecere a concediului. Depinde acum care mare, pentru ca foarte multi prefera Grecia sau Antalya, si nu Mamaia, Costinesti sau Saturn. De ce? Simplu, pentru ca romanul nu se dezice niciodata. „Am fost in Antalya. Super. M-a costat o mie de euro pentru mine sotie si copil, aici intrand si transportul. Am luat bilet cu „all inclusiv” si am mancat de m-am, spart, la orice ora din zi si din noapte. N-am iesit din hotel, altfel cheltuiam bani, asa nu m-a costat un cent in plus”, spunea deunazi un om de afaceri. Ce-o fi inteles el din acel concediu in afara de mancare? Poate de aceea aleg romanii Antalya, ca au „all inclusiv”! Litoralul nostru romanesc a ramas la fel si in aceasta vara. Tot murdar, cu apa mizerabila, ce era curatata de alge de-abia dupa ce se aseza omul pe plaja. Hotelurile, sub orice critica. Am discutat cu oameni care platisera noua milioane lei pentru sase nopti la „Hora”, din Saturn, hotel de trei stele. Si-au pus mainile in cap cand au vazut ca in camera nu exista instalatie de aer conditionat, televizor sau frigider! Atunci pentru ce este de trei stele? Pentru ca are inclus in pret un mic dejun? Nicio diferenta intre un hotel de o stea si cel de trei stele, poate doar la lifturi! Desi a crescut numarul politistilor imbracati de plaja, nisipul este invadat de oameni excesiv de bronzati care striga „avem namol”, „cine doreste kurtoci colac” sau „avem amintiri de la mare”, ca sa nu mai spunem de eternul porumb fiert! La ce mai sunt buni politistii? Sa faca parada modei? Preturile sunt in ton, sub 25.000 lei nu gasesti nimic, poate doar un porumb copt la 20. Pe plaja, te racoresti dupa ce scoti 50.000 din buzunar pentru o sticla la jumatate de apa sau 35.000 pentru o bere. Peste tot pluteste aerul nemultumirii fata de serviciile oferite. La restaurante, chelnerii parca ar vrea sa-si alunge clientii, asa se „grabesc” sa te seveasca. In pofida acestor lucruri, lume multa, probabil alcatuita din romani care n-au vrut „all inclusiv” in Antalya…

Transfagarasanul asaltat de turisti

Am trecut prima data Transfagarasanul pe vremea lui Ceausescu, pe cand soseaua era doar pietruita iar apa curgea peste tot. Acum arata super. Daca doresti sa innoptezi la Balea Lac, te sinucizi, fara trei milioane lei nu gasesti un pat. Asa ca, alegi o varianta mai la indemna. Te opresti la Cartisoara, unde localnicii s-au transformat in hotelieri de ocazie. Gasesti camere incepand de la 500.000 la 800.000 lei pentru o noapte, desi in afara unu pat ca vai de el sau un dus n-ai nimic altceva. Doar aer curat. Si muzeul lui Badea Cartan. Si aici e cu cántec.

„Ghiduleasa” se tine de sotii, turuie vrute si nevrute, te lasa sa fotografiezi dupa care, cu un aer triumfator, iti sopteste la ureche, „fotografiatul costa 10 lei”! Dupa ce afli mai multe despre Badea Cartan, pleci din muzeu mai sarac cu vreo cateva sute, desi la intrare nu este afisat niciun pret. Mai mult, chitanta pe care o primesti nu seamana deloc cu suma achitata. Asta e, suntem in patria lui (s)Cartan… Insa aceasta este cea mai buna metoda sa treci Transfagarasanul odihnit, sa innoptezi la Cartisoara, iar dimineata sa ataci versantii. Transfagarasanul este full de masini. Toata lumea vine sa vada la ce l-a dus capul pe Ceausescu. Si l-a dus nu gluma, mai ales ca, daca stai si te gandesti bine, prin preajma mai este si barajul de la Vidraru. Privesti si te crucesti. Turisti cat cuprinde. La Balea Lac se face plaja , nu gasesti un loc. Este pacat sa nu te incumeti sa vizitezi aceasta frumusete a Romaniei, macar o data la doi ani. Ai ce vedea si de ce te minuna. Pacat de drumul spre Curtea de Arges, care este sub orice critica. Denivelat si plombat anapoda.

Moieciu, noua atractie turistica

De Moieciu de Sus sau de Jos nu se stia pana cum cativa ani nimic. Parca pe atunci nu era aerul chiar asa de curat. Stiai doar de branza de burduf sau cascavalul afumat. Acum, sa incerci sa gasesti un loc de cazare in Moieciu de Sus la sfarsit de saptamna este o adevarata aventura. Preturile sunt la nivelul… renumelui localitatii, adica exagerate. O noape te costa aproape doua milioane lei vechi, doar atat, pentru ca si aici, ca peste tot, nu ti se da nicio cana cu apa. Aproape fiecare taran din Moieciu a devenit, peste… nopti, sau din nopti, tot aia e, miliardar, isi trage vile sau pensiuni. Ce fel de pensiuni, daca nu include in pretul cazarii pentru o zi macar o cana cu lapte si te trimite la restaurant unde „scorurile” sunt considerabile? Si totusi, locurile sunt superbe. O mica Elvetie despre care, pe vremea lui Ceasca, nu stia nimeni nimic. Abia acum a ajuns si taranul din Moieciu om. Nu cu lei in traista, ci cu dolari sau euro, ca s-a emancipat…

Dracula nu era acasa

O alta afacere turistica este Castelul Bran. Tot ce misuna in jurul lui poarta pecetea lui Dracula si a vampirilor. De la simplele tricouri la schelete sau masti care amintesc de legenda lui Dracula. In pofida acestui fapt, „vampirii” improvizati nu ajung sa mai sperie pe nimeni, nici macar pe copii. „Tu esti om, nu vampir”, ii spune Cristian, un copil de cinci ani, unei fantome aparute de dupa un stalp si care se straduia sa sperie pe cineva, macar atat incat sa-si convinga patronul ca isi merita banii. O familie din patru persoane, din care doi copii, care doreste sa viziteze Castelul Bran se „sperie” chiar de la intrare. 240.000 lei pentru parinti si 160.000 lei pentru copii! N-or mai fi „vampiri” si pe la Fisc? Cei care au intrat totusi, la iesire spun ca n-au vazut nimic deosebit, vampirii nu erau acasa si chiar dormitorul lui Dracula era… revendicat!
Adrian GHIOANE