Şedinţa Colegiului Electoral Bisericesc pentru alegerea noului Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române va avea loc pe 12 septembrie, au decis miercuri ierarhii BOR în cadrul şedinţei Permanenţei Administraţiei Patriarhale.
Alegerea viitorului Patriarh va avea loc la ora 17.00, după şedinţa Sfântului Sinod în care vor fi desemnaţi candidaţii, care va avea loc în dimineaţa aceleiaşi zile.
De asemenea, s-a hotărât că slujba de pomenire la 40 de zile de la trecerea în veşnicie a Patriarhului Teoctist va fi pe 11 septembrie.
Potrivit statutului, şedinţa Sinodului în care vor fi desemnaţi candidaţii va fi prezidată de către ierarhul eparhiot cu cea mai mare vechime în treapta arhieriei. Potrivit Statutului pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române, în caz de impediment sau refuz, preşedinţia revine celui cu cea mai mare vechime în hirotonie în treapta arhierească, în ordinea dipticelui, dacă cel nominalizat nu se numără printre candidaţi.
Preşedintele de şedinţă este asistat de primii doi episcopi-vicari sau arhierei-vicari cu cea mai veche hirotonie în treapta arhierească. Secretarul de şedinţă este episcopul-vicar sau arhiereul-vicar cu cea mai nouă hirotonie.
Sfântul Sinod votează mai întâi candidaţii din lista ierarhilor, ordonaţi după vechimea în treapta arhieriei în ordinea dipticelui.
Primul candidat desemnat pentru alegerea în slujirea de Patriarh va fi cel care obţine majoritatea absolută, adică jumătate plus unu din numărul voturilor valabil exprimate. Dacă nici unul dintre candidaţi nu întruneşte majoritatea absolută, în aceeaşi şedinţă se repetă scrutinul. Dacă nici de data aceasta nu se obţine majoritatea absolută, în aceeaşi şedinţă se votează până ce unul din candidaţi o obţine. În caz de paritate, se procedează la tragere la sorţi.
Procedura se repetă, fără pauză, pentru desemnarea următorilor doi candidaţi.
În aceeaşi zi în care a avut loc desemnarea candidaţilor de către Sfântul Sinod, are loc şedinţa Colegiului Electoral Bisericesc pentru alegerea noului Patriarh. Membrii Colegiului Electoral Bisericesc primesc la începutul şedinţei câte un curriculum al candidaţilor desemnaţi.
Convocarea şedinţei Colegiului Electoral Bisericesc se face odată cu convocarea şedinţei extraordinare a Sfântului Sinod pentru desemnarea candidaţilor.
Pe durata şedinţei electorale, nici un membru al Colegiului nu poate părăsi sala decât motivat, cu încuviinţarea preşedintelui.
Pe fiecare buletin de vot sunt tipărite numele candidaţilor, în ordinea desemnării de către Sfântul Sinod.
Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române devine candidatul care a obţinut majoritatea absolută, adică jumătate plus unu din numărul voturilor valabil exprimate. Dacă nici unul dintre cei doi sau trei candidaţi nu a întrunit majoritatea absolută, se organizează o nouă votare, la care participă primii doi candidaţi care au întrunit cel mai mare număr de voturi. Devine ales cel care a întrunit majoritatea absolută. În caz de paritate decid sorţii.
Procedura de votare este similară cu cea a desemnării candidaţilor.
La apelul secretarului de şedinţă, fiecare votant primeşte un buletin de vot şi bifează pe buletin numele celui pe care îl crede vrednic să fie ales. Fiecare buletin de vot se împătureşte în patru, cu ştampila la vedere, şi se introduce în prima urnă. Voturile bifate incorect, cu adăugiri sau fără bifare, se anulează.
Preşedintele face numărătoarea buletinelor, trecându-le din prima urnă în cea de a doua. Numărul buletinelor trebuie să fie egal cu cel al votanţilor. Preşedintele desface fiecare buletin din cea de a doua urnă, îl arată celor doi asistenţi, citeşte cu voce tare numele bifat şi îl depune în prima urnă. În acest timp, secretarul înscrie într-o listă voturile sub numele respective, rostite de preşedinte. Secretarul, după ce a verificat dacă suma voturilor este egală cu numărul buletinelor, semnează lista şi o predă preşedintelui. Acesta o citeşte cu voce tare, după care o semnează împreună cu cei doi asistenţi.
Rezultatul alegerii este consemnat într-un proces-verbal la care se anexează buletinele voturilor exprimate.
Preşedintele anunţă solemn numele celui ales, după care conducerea şedinţei este predată celui ce a deschis-o, care o şi închide.
Actele alegerii se înaintează Sfântului Sinod în vederea examinării canonice şi a validării alegerii.
De asemenea, potrivit Statutului pentru organizarea şi funcţionarea BOR, la încheierea lucrărilor, buletinele de vot se distrug prin ardere, în prezenţa membrilor Biroului Colegiului.
Colegiul Electoral Bisericesc este organul electiv central pentru ierarhia bisericească superioară, format din membrii Sfântului Sinod, reprezentanţii eparhiilor în Adunarea Naţională Bisericească (un cleric şi doi mireni din fiecare eparhie), membrii clerici şi mireni ai Adunării eparhiale a eparhiei vacante, decani ai Facultăţilor de Teologie şi directori ai Seminariilor Teologice (câte unul pentru fiecare mitropolie). ROMPRES
