Am găsit pe Internet un hotel de 3 stele în vecinătatea gării Termini, pe Via Firenze, colÅ£ cu Via Nazionale, la doar 8 minute de Piazza Venezia – considerată cetrul Romei; nu plec nicăieri fără să consult harta, detest surprizele neplăcute; la fel de bine ÅŸtiu însă că neprevăzutul mărunt constituie sarea ÅŸi piperul exploratorului; iar eram aÅŸa ceva, motivat de acasă cu destulă informaÅ£ie ÅŸi încărcat energetic să hoinăresc pe drumuri, la pas, opt – zece ore zilnic, cu planul oraÅŸului în mană.
Ceea ce mă oboseşte, lasă în mine urme adanci de plug, memorabile; cand vrei să stochezi un eveniment, o imagine, un detaliu simbolic lasă-te copleşit de lucrarea tuturor simţurilor, auz, văz, miros pipăit fiindcă din amintirea fiecăruia în parte se ţese ceva durabil, o trăire inubliabilă; suportul emoţional al trăirii face diferenţa; ştiu multe despre Roma, dar eu voiam să trăiesc Roma, nu s-o înţeleg din cărţi.
După îmbarcare, la Bacău – episod tipic romanesc, impoliteÅ£e, căutarea absurdă a explozibililor în chiloÅ£ii doamnelor, exces de zel, hilară vigilenţă, impardonabilă proastă creÅŸtere faţă de proprii concetăţeni, charterul întarziat cu o oră ne-a purtat lin spre Roma, fără cusur, deÅŸi n-aveam încredere în zborurile cu preÅ£ mic; încă o prejudecată spulberată, binele e acolo unde nu te aÅŸtepÅ£i. Aeroportul Fiumicino, aterizare perfectă; un ochi expert te analizează în cateva secunde, erai pregătit de formalităţile vamale, Å£i se zambeÅŸte, gata, eÅŸti dincolo, cum, aÅŸa repede? Pentru 11 Euro un tren expres te duce la Roma într-o jumătate de oră; luăm un taxi din gară, în cinci minute suntem la Hotel Paris; ÅŸoferul bodogăneÅŸte, drumul e prea scurt; seamănă cu taximetriÅŸtii noÅŸtri, un ÅŸmecher, ar fi poftit o cursă de cel puÅ£in 20 de Euro; data viitoare, la Calendele greceÅŸti.
Hotelul Paris, mic, îngrijit, renovat, trei etaje, camere stramte dar impecabile, la fel ÅŸi baia, la recepÅ£ie o chinezoaică, o rupe englezeÅŸte, prenotarea camerei e valabilă; totul arată ca în prospect, n-avem surprize neplăcute, standardele corespund întocmai reclamei, ceea ce pe la noi nu se prea întamplă. ÃŽn cursul sejurului de opt zile serviciile s-au dovedit a fi optime, fără fisuri, solicitudine maximă, niciun reproÅŸ. De obicei hotelul real se află sub cel recomandat; dar acum totul era în regulă. nota bene. PreÅ£ul – acceptabil, 72 Euro pe zi, cu micul dejun inclus. Am împărÅ£it totul pe din două, cu nevastă-mea; ieftin ca braga. Ä‚sta e tipul de hotel folosit de clasa de mijloc; erau acolo englezi, danezi, spanioli, nemÅ£i, familii normale, fără mofturi. La Mamaia noastră e de trei ori mai scump; jaf la drumul mare, snobism, fiÅ£e, avantaj – Roma.
Indescriptibila Romă! Extrag din ghidul Fodor’s, Italia, Meteor Pres, 2005 fără să clintesc un cuvant: ‘ Roma este un amalgam ametitor de capodopere artistice si arhitectonice, ruine clasice, biserici ÅŸi pieÅ£e baroce extravagante. Cei 2700 de ani de istorie a oraÅŸului se dezvăluie cu ostentaÅ£ie oriunde priveÅŸti. Anticul îşi dă mana cu medievalul, modernul se întrepătrunde cu RenaÅŸterea ÅŸi rezultatul este nici mai mult, nici mai puÅ£in decat un muzeu în aer liber. Iulius Cezar ÅŸi Nero, vandalii ÅŸi familia Borgia, Rafael ÅŸi Caravaggio, Napoleon ÅŸi Mussolini; aceÅŸtia ÅŸi nenumărate alte personalităţi politice, culturale ÅŸi spirituale luminate ÅŸi-au lăsat amprenta asupra oraÅŸului. Mai mult decat FlorenÅ£a, mai mult decat VeneÅ£ia, Roma este tezaurul Italiei, supraîncărcat de capodopere din peste două milenii de operă artistică. Aici a fremătat candva o metropolă în jurul momentelor sculptate în marmoră alre Forumului Roman; aici secole mai tarziu Michelangelor Buonarotti a pictat istoria creÅŸtinătăţii în capela Sixtină; aici nimfele ÅŸi naiadele lui Gian Lorenzo Bernini dansează în fantanile lor ÅŸi tot aici un imperiu de aur ÅŸi-a făcut loc în coroanele secolelor de carmuitori.
Astăzi fomidabila moştenire a Romei este întreţinută de localnici, istoria acestora împletindu-se în urzeala vieţii de zi cu zi.
StudenÅ£ii îşi plimbă cainii în parcul cae a fost odata mausoleul familiei împăratului Augustus; madone rafaelite aÅŸteaptă la rand autobuzul în colÅ£uri aglomerate; preoÅ£i în robe falfaitoare merg prin pieÅ£ele medievale vorbind la telefoane mobile. Roma modernă are un picior în trecut ÅŸi altul în prezent – ipostază încantătoare care îţi permite să iei un espresso într-o piaţă proiectată de Bernini, pe urmă să te întorci cu metroul la camera de hotel, într-un palat recent renovat. „Cand vii încoace pentru prima dată, îţi închipui că trebuie să scormoneÅŸti prin ruine ÅŸi să scotoceÅŸti prin muzee, ca să te întorci la zilele lui Numa Pompeius sau Marcus Antonius”, observa Maud Howe în cartea sa Roma Beata. „Nu este necesar, trebuie numai să trăieÅŸti, ÅŸi întamplările comune ale vieÅ£ii de zi cu zi – da, chiar ÅŸi troleibuzul ÅŸi bicicleta – te vor duce înapoi pe rand în Evul Mediu, în creÅŸtinismul timpuriu ÅŸi chiar în Roma precreÅŸtină” ‘.
Ajungand seara, am dat o raită pe Via Nazionale apoi am încercat să dormim; n-am reuÅŸit, Sudul se culcă tarziu, Sudul petrece în briza nopÅ£ii pană spre orele unu – două. Un romanaÅŸ mai tuciuriu binedispunea cu acordeonul clienÅ£ii barului de vizavi înÅŸiraÅ£i la mesele de pe trotuar.
Oriunde te-ai afla în Europa, de romani n-ai cum să scapi nici în gaură de şoarece.
Ovidiu GENARU
