Un bebeluş nu poate trăi numai cu vegetale

În momentul în care Crown Shakur a decedat din cauza înfometării, avea vârsta de şase luni şi cântărea doar 1.600 de grame. Părinţii săi vegetarieni, care l-au hrănit în principal cu lapte de soia şi suc de mere, au fost condamnaţi recent în Atlanta pentru crimă, omor din imprudenţă şi cruzime, notează Nina Planck, autoare a cărţii ”Mâncare adevărată: Ce să mâncăm şi de ce” , în cotidianul The International Herald Tribune.

Această tragedie specială – cel puÅ£in a treia condamnare a unor părinÅ£i vegetarieni în ultimii patru ani – este posibil să se fi datorat în mare măsură ignoranÅ£ei. Dar ar trebui să atragă după sine discuÅ£ii deschise despre nutriÅ£ie.

Autoarea articolului povesteşte ca a avut o perioadă în viaţa ei în care a fost vegetariană şi nu a consumat deloc produse care proveneau de la animale. Dar cu mult înainte să rămână însărcinată, a conştientizat că o sarcină cu o dietă vegetariană ar fi fost ceva iresponsabil. Nu poţi concepe şi da naştere unui copil sănătos pe baza unei diete numai pe bază de vegetale.
Bucătării indigene oferă informaţii despre ce au nevoie oamenii, în mod natural omnivori, pentru a supravieţui, a se reproduce şi a evolua: diete tradiţionale vegetariene, precum cele din India, includ invariabil produse lactate şi ouă pentru un aport complet de proteine, grăsimi esenţiale şi vitamine.

Nu există societăţi vegetariene pentru simplul motiv că o dietă vegetariană nu este potrivită pe termen lung.

Carenţele de proteine reprezintă unul dintre pericolele dietei vegetariene pentru bebeluşi. Nutriţioniştii obişnuiau să vorbească despre proteine de ”primă clasă” (care se găsesc în carne, peşte, ouă, lapte) şi proteine de ”clasa a II-a” (din vegetale), dar în zilele noastre nu se mai folosesc aceşti termeni, fiind consideraţi denigratori la adresa vegetarienilor.
Adevărul este că oamenii preferă proteinele ÅŸi grăsimile animale în locul cerealelor ÅŸi cartofilor, deoarece acestea conÅ£in toÅ£i aminoacizii esenÅ£iali pentru viaţă, în proporÅ£ia necesară. Ceea ce nu se poate spune despre proteinele vegetale, care sunt inferioare din punct de vedere cantitativ ÅŸi calitativ – chiar ÅŸi soia.

O dietă vegetariană poate fi lipsită de vitamina B12, care se găseşte numai în produsele provenind de la animale; vitaminele A şi D se găsesc numai în carne, peşte, ouă şi unt precum şi mineralele necesare calciu şi zinc. Când bebeluşilor nu li administrează aceşti nutrimenţi, ei vor suferi de creştere întârziată, rahitism şi afecţiuni la nivelul sistemului nervos.

Părinţii vegetarieni responsabili ştiu că laptele de la sân este ideal. Acesta conţine multe din componentele necesare organismului, inclusiv colesterol (pe care bebeluşii îl folosesc pentru crearea celulelor nervoase) precum şi nenumăraţi factori de imunitate şi creştere. Atunci când alăptarea nu este posibilă, laptele de soia şi sucul de mere, chiar şi în cantităţi suficiente, nu reprezintă un substitut suficient pentru o formulă de calitate în ceea ce îi priveşte pe sugari.
Cu toate acestea, până şi un copil care a fost alăptat este expus riscului. Studiile arată că laptele unei mame vegetariene nu conţine suficient acid docosahexanoic /DHA/, grăsimea omega 3 care se găseşte în peştele gras. Este dificil de apreciat importanţa DHA, vitală pentru dezvoltarea ochilor şi a creierului.

O dietă vegetariană este la fel de periculoasă şi pentru bebeluşii înţărcaţi şi cei de peste un an, care au nevoie de multe proteine şi calciu. Mult prea des, vegetarienii recurg la soia, care, de fapt inhibă creşterea şi reduce absorbţia de proteine şi minerale.

Acesta este şi motivul pentru care oficiali din domeniul sănătăţii din Marea Britanie, Canada şi alte ţări sunt precauţi în ceea ce priveşte consumul de soia de către bebeluşi. (Dar nu este şi cazul SUA, probabil din cauza faptului că politica farmaceutică recurge în mare măsură la soia).
Din punct de vedere istoric, dieta recunoaşte tradiţia: noi mâncăm alimentele pe care mamele noastre şi mamele lor le-au mâncat. În prezent, s-ar putea ca vecinii sau rudele de gradul unu să consume carne sau să fie vegetarieni, s-ar putea să îşi fermenteze hrana sau să o mânânce crudă.

Această fragmentare a meniului reflectă o diversitate admirabilă şi o toleranţă, dar hrana este mai importantă decât moda. Şi, deşi nu este corect din punct de vedere politic să afirmăm acest lucru, dietele nu sunt create pentru a fi egale.

Un adult care a fost bine hrănit în viaţa intrauterină şi în primii ani de viaţă ar putea alege la un moment dat să fie vegetarian, dar bebeluşii sunt construiţi din proteine, calciu, colesterol şi ulei de peşte. Copiii hrăniţi numai cu vegetale nu vor primi nutrimenţii valoroşi de care au nevoie, pentru a trăi şi a se dezvolta.
/The International Herald Tribune/ /Rompres/