Readucerea în discuţie a modificării actualului sistem de vot pe liste la alegerile parlamentare şi trecerea la votul uninominal a generat reacţii diferite la nivelul partidelor politice cu reprezentare legislativă.
Liberalii cer dezbaterea în procedură de urgenţă a propriului lor proiect de lege pentru introducerea votului uninominal, social-democraţii vor stabilirea unui calendar precis pentru dezbateri în Parlament, indiferent care dintre iniţiativele legislative pe tema votului uninominal va fi luată în discuţie, conservatorii se pronunţă pentru dezbaterea cu maximă prioritate a sistemului de vot, democraţii susţin referendumul, UDMR nu vrea vot uninominal, iar PRM e de acord cu o dezbatere publică, dar vrea menţinerea actualului sistem de vot pe liste.
Liberalii au anunţat că vor cere dezbaterea în procedură de urgenţă în Parlament a proiectului de lege privind introducerea votului uninominal. Preşedintele PNL, premierul Călin Popescu-Tăriceanu, şi-a exprimat convingerea că Birourile permanente ale Senatului şi Camerei Deputaţilor vor aproba această solicitare.
Tăriceanu a explicat că acest demers este necesar în condiÅ£iile în care, la nivelul agendei politice, pe de o parte, opoziÅ£ia continuă demersurile legate de suspendarea preÅŸedintelui, iar, pe de altă parte, preÅŸedintele are „propria ambiÅ£ie” de a organiza un referendum privind votul uninominal.
„Ne-am angajat să facem alegeri pentru Parlamentul European pe 13 mai. Practic, ambele demersuri vor duce la amânarea alegerilor pentru PE ÅŸi cred că nu este o atitudine serioasă din partea clasei politice să procedăm în acet fel”, a susÅ£inut Tăriceanu, care a amintit că există consens politic privind introducerea votului uninominal.
PNL susţine votul uninominal şi a şi depus în acest sens o variantă de lege pentru alegerea membrilor celor două camere într-un sistem de scrutin uninominal cu compensare pe liste, care ar asigura repartiţia proporţională a partidelor în Parlament.
Potrivit vicepreşedintelui PNL Puiu Haşotti, sunt cinci tipuri de vot uninominal care pot fi luate în discuţie şi tocmai de aceea ar trebuie specificat care sistem ar putea fi eficient pentru a fi adoptat în România.
Partidul Democrat susÅ£ine votul uninominal dar susÅ£ine ÅŸi referendumul iniÅ£iat de preÅŸedintele Traian Băsescu. ÃŽn opinia democraÅ£ilor, fără referendum Parlamentul va rămâne „în aceeaÅŸi dezbatere sterilă” pe tema votului uninominal.
Liderul Emil Boc a amintit că PD a susţinut ca Guvernul să-şi asume răspunderea asupra votului uninominal, deoarece democraţii au constatat că nu există o voinţă coerentă la nivelul clasei politice care să ducă la consolidarea unei majorităţi capabile să promoveze un asemenea act normativ.
„Referendumul iniÅ£iat de preÅŸedinte va fi imboldul final ÅŸi decisiv pentru ca actuala clasă politică să treacă de la vorbe la fapte, în ceea ce priveÅŸte votul uninominal. Am observat că există unele încercări disperate de a amâna acest referendum, folosind tot felul de subterfugii de natură legală sau constituÅ£ională. ÃŽi avertizăm pe toÅ£i că se fac de ruÅŸine cu asemenea interpretări, că, de fapt, nu este decât o încercare politicianistă de a mai amâna, de a tergiversa adoptarea votului uninominal”, a afirmat Emil Boc.
Uniunea Democrată Maghiară din România nu este de acord cu dezbaterea în procedură de urgenţă în Parlament a unui proiect de lege pentru votul uninominal. ”Noi nu am discutat în grupuri această temă, însă pot să vă spun că în proporÅ£ie de sută la sută nu vom fi de acord cu procedura de urgenţă”, a declarat deputatul UDMR Kelemen Hunor.
Această poziţie va fi exprimată de UDMR şi în şedinţa Birourilor permanente reunite ale celor două Camere. În repetate rânduri, liderii UDMR şi-au exprimat dezacordul faţă de introducerea sistemului de vot uninominal, subliniind că acesta este anacronic.
Parlamentarii PSD au anunţat că vor solicita în Birourile permanente ale Senatului şi Camerei Deputaţilor elaborarea unui calendar precis pentru adoptarea unei legi cu privire la votul uninominal. Liderul Mircea Geoană a amintit că există mai multe iniţiative legislative pe această temă, inclusiv ale PSD.
Social-democraţii sunt de părere că parlamentul ar trebui să dezbată proiectele de legi existente privind votul uninominal, urmând ca şeful statului să decidă dacă va mai fi sau nu nevoie de un referendum pe această temă.
„Votul uninominal necesită o majoritate în Parlament, indiferent de variantă – că este cea a PSD, a altui partid, sau una combinată, ori că există posibilitatea să adăugăm observaÅ£ii de la Pro DemocraÅ£ia – el trebuie să găsească o majoritate, dar nu vedem nici un impediment ca acesta să nu fie discutat urgent. Dacă Traian Băsescu va persevera în intenÅ£ia de a face referendum, este dreptul lui constituÅ£ional, dar Parlamentul trebuie să dezbată accelerat proiectele de legi existente”, a afirmat Mircea Geoană.
Partidul Conservator cere dezbaterea cu maximă prioritate a proiectelor legislative privind introducerea votului uninominal.
„Partidul Conservator a depus un proiect de lege în acest sens în octombrie 2005. Există ÅŸi alte câteva proiecte pe această temă care zac pe la Parlament nebăgate în seamă. Noi credem că este absolut necesar să se treacă de la declaraÅ£ii populiste la acÅ£iune concretă”, a precizat Petru Călian, viceliderul deputaÅ£ilor PC.
Conservatorii au solicitat întrunirea de urgenţă a comisiei pentru elaborarea Codului Electoral şi prezenţa societăţii civile şi a mass-media la dezbaterile parlamentare pe tema votului uninominal.
Partidul România Mare este de acord cu o dezbatere publică pe tema votului uninominal, însă susţine menţinerea sistemului de vot pe liste.
„Considerăm că actuala situaÅ£ie socio-politică nu este pregătită pentru introducerea votului uninominal, care are avantajele lui. ÃŽnsă nu va duce la asanarea clasei politice, ci la îngheÅ£area tabloului clasei politice la figuri cunoscute până acum ÅŸi va împiedica accesul tinerilor în politică”, a declarat vicepreÅŸedintele executiv al PRM, Lucian BolcaÅŸ.
Preşedintele Traian Băsescu a prezentat, săptămâna trecută, în plenul Parlamentului un mesaj pe problemele actuale legate de politica internă a României. Punctul central al discursului l-a constituit anunţul că şeful statului va declanşa un referendum prin care va solicita românilor să opteze pentru introducerea votului uninominal începând cu următoarele alegeri legislative din 2008.
Preşedintele Băsescu consideră că introducerea votului uninominal va inversa raporturile de putere în cadrul partidelor, ajungându-se la situaţia în care conducerea partidului va depinde de sprijinul parlamentarilor, nu parlamentarii de sprijinul conducerii. Totodată, votul uninominal va inversa şi raporturile de putere în politica românească, printr-un transfer de putere de la conducerea partidelor către electoratul de la nivel local.
La o zi după prezentarea mesajului în Legislativ, Traian Băsescu a transmis o scrisoare preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului prin care îi consultă în legătură cu organizarea referendumului pentru introducerea votului uninominal în a doua parte a lunii martie. În scrisoare, şeful statului precizează că, în temeiul dispoziţiilor articolului 90 din Constituţie şi al dispoziţiilor articolului 11 din Legea nr.3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, doreşte să solicite poporului să-şi exprime, prin referendum, voinţa suverană cu privire la introducerea votului uninominal pentru alegerea membrilor Parlamentului, începând cu următoarele alegeri.
Scrisoarea preşedintelui urmează să fie luată în discuţia Birourilor permanente ale Senatului şi Camerei Deputaţilor.
Conform Legii referendumului, în ceea ce priveşte organizarea unui referendum cu privire la probleme de interes naţional, Preşedintele României, dupa consultarea Parlamentului, poate cere poporului să îşi exprime voinţa prin referendum cu privire la probleme de interes naţional. Problemele care se supun referendumului şi data desfăşurării acestuia se stabilesc de Preşedintele României, prin decret. Punctul de vedere al Parlamentului asupra referendumului iniţiat de Preşedintele României urmează să fie exprimat, printr-o hotărâre adoptată în şedinţă comună a celor două Camere, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor.
Potrivit articolului 90 din Constituţie, Preşedintele României, după consultarea Parlamentului, poate cere poporului să-şi exprime, prin referendum, voinţa cu privire la probleme de interes naţional.
ROMPRES
