Adrian Năstase nu pleacă din PSD

Adrian Năstase declară că nu pleacă din Partidul Social Democrat, în ciuda eforturilor unora dintre membrii actualei conduceri de a-l da afară din partid.

‘Părerea mea este că vor încerca să mă dea afară din partid’, a spus el miercuri, subliniind însă că o astfel de decizie trebuie asumată clar, bărbăteÅŸte. ‘Nu accept ÅŸmecherii gen Dan Tudorache. BăieÅ£i, vreÅ£i să o faceÅ£i, asumaÅ£i-v-o’, a fost mesajul transmis de fostul preÅŸedinte al PSD.

ÃŽntrebat ce va face în cazul în care va fi exclus din partid, el a precizat că are două alternative, să scrie cărÅ£i sau să demareze un nou proiect politic. ‘Dacă mă dau afară…S-ar putea să rămân în continuare să scriu cărÅ£i, ÅŸi am înÅ£eles de la Mircea Dinescu că cei care scriu cărÅ£i în general pierd în alegeri, ÅŸi de aceea Traian Băsescu, care nu scrie cărÅ£i, câştigă. Sau să pornesc un alt proiect politic. Dar e prea devreme să speculăm pe acest subiect’, a precizat Adrian Năstase.

Fostul prim-ministru a afirmat că, dacă vreodată s-ar pune problema ca PSD să-i ridice sprijinul politic, să facă acest lucru direct prin preÅŸedinte, vicepreÅŸedinÅ£i, membri ai conducerii ÅŸi nu prin alte formule: ‘ÃŽn cazul în care conducerea partidului va decide să îmi retragă sprijinul s-o facă direct Geoană, Mitrea, vicepreÅŸedinÅ£ii, Ioan Rus, cei pe care în 2000 ÅŸi în 2001 i-am adus eu în partid’.

El i-a avertizat pe cei care îl atacă în continuare că le va răspunde cu aceeaşi monedă, fără ca acest lucru să însemne o critică la adresa PSD.

‘Dacă Mircea Geoană ÅŸi conducerea actuală consideră că trebuie să fiu exclus din partid să spună foarte clar ÅŸi să-ÅŸi asume acest lucru’, a afirmat Adrian Năstase, menÅ£ionând că ÅŸtie atât ce înseamnă disciplina de partid, cât ÅŸi cum se fac ‘ÅŸmecheriile’.

Deputatul PSD a precizat că, în prezent, comunicarea sa cu Mircea Geoană se face prin mass-media, rămânând de văzut dacă această situaţie se va reglementa sau dialogul se va rupe complet.

‘Mircea Geoană, ca preÅŸedinte al partidului, nu se poate ascunde în spatele unei declaraÅ£ii de genul organizaÅ£ia sector 1 a PSD este autonomă’, a declarat Năstase. Deputatul social-democrat explicat că nu îşi propune o dizidenţă sau fragmentarea PSD, subliniind însă că nimeni nu va putea să-i cenzureze dreptul la opinie.

‘Cred că mi-am câştigat acest drept, prin ceea ce am făcut pentru acest partid’, a spus el.

În ceea ce priveşte lista publicată de Liviu Turcu, Adrian Năstase a calificat această acţiune drept o mare manipulare, precizând că nu putea fi ofiţer sub acoperire înainte de 1989, în condiţiile în care avea rude în străinătate.

Năstase a afirmat că i se pare ciudat momentul în care a fost publicată listă şi că pe ea se află numai actuali sau foşti membri ai PSD. În opinia sa, ţinţa ar putea fi, de fapt, funcţionarea serviciilor de informaţii naţionale şi, în ultimă instanţă, siguranţa naţională a României.

Năstase a spus că anunÅ£area în mod public a numelor unor ofiÅ£eri sub acoperire reprezintă o premieră mondială. ‘Dacă se continuă în felul acesta, concluzia firească ar fi să închidem prăvălia ÅŸi la SRI ÅŸi la SIE. /…/ MulÅ£i doresc ca România să fie un sat fără câini’, a afirmat el, precizând că CSAT ÅŸi ÅŸeful statului, care au deschis ‘această cutie a Pandorei’, au datoria să o ÅŸi închidă.

‘Suntem singura Å£ară care are ca Å£intă prinderea spionilor proprii’, a mai spus Năstase.

După ce a pierdut alegerile prezidenţiale din noiembrie 2004, fostul prim-ministru Adrian Năstase a fost desemnat preşedinte al Camerei Deputaţilor. Ieşirea de la guvernare a Partidului Social Democrat a declanşat o serie de divergenţe în sânul formaţiunii. Imediat după scrutinul de la finele lui 2004 au apărut voci în rândul social-democraţilor care susţineau nevoia de reformare a partidului, cerând convocarea unui congres.

În ianuarie 2005, Adrian Năstase, pe atunci preşedinte al PSD, considera că cea mai potrivită formulă pentru conducerea partidului este cea a unui tandem cu Ion Iliescu. Însă, fondatorul PSD a respins ideea de a ocupa funcţia de preşedinte onorific al formaţiunii social-democrate şi declara că se va implica pentru înnoirea partidului. În cele din urmă, Adrian Năstase şi Ion Iliescu au anunţat public că vor candida împreună la conducerea PSD, pornind de la o abordare consensuală şi nu conflictuală.

Tandemul Iliescu-Năstase părea a fi agreat, în acea perioadă, de membrii de seamă ai partidului. ÃŽn 20 aprilie 2005, cu doar o zi înainte de congres, situaÅ£ia a fost răsturnată de Mircea Geoană, care ÅŸi-a depus candidatura pentru preÅŸedinÅ£ia PSD, afirmând că în interiorul formaÅ£iunii s-a creat ‘masa critică pentru o schimbare la vârf’.

La congresul din 21-22 aprilie 2005, situaţia candidaturilor pentru şefia PSD era următoarea: Ion Iliescu, Mircea Geoană, Şerban Nicolae şi Dorinel Soare, un primar de comună din judeţul Dâmboviţa. Votul delegaţilor la congres l-a confirmat pe Mircea Geoană în funcţia de preşedinte al PSD. Adrian Năstase a fost ales preşedinte executiv, iar Miron Mitrea a primit funcţia de secretar general.

Năstase declara că nu a dorit şefia partidului pentru a nu se afla în postura de a candida împotriva lui Ion Iliescu. La începutul anului 2006 Adrian Năstase s-a autosuspendat din funcţia de preşedinte executiv al PSD. În data de 8 ianuarie el a anunţat că a luat decizia de a se autosuspenda din funcţie, până când se vor clarifica aspectele juridice legate de o moştenire de un milion de dolari primită de soţia sa în 2005.

Ulterior, la 15 martie, după celebra ‘noapte a cuÅ£itelor lungi’, Adrian Năstase a anunÅ£at că demisionează din funcÅ£ia de preÅŸedinte executiv al PSD ÅŸi din funcÅ£ia de preÅŸedinte al Camerei DeputaÅ£ilor. Demisia lui fusese cerută de Mircea Geoană, într-o ÅŸedinţă extraordinară la care îi convocase pe liderii filialelor partidului.

ÃŽn 16 martie, Adrian Năstase ÅŸi-a anunÅ£at oficial, în plenul Camerei DeputaÅ£ilor, demisia din funcÅ£ie. De la tribuna Parlamentului, Adrian Năstase a afirmat că acest ‘gest de onoare’ este o consecinţă a deciziei colegilor săi din PSD. Deputatul social-democrat Adrian Năstase a cerut să activeze ca simplu membru în Comisia pentru politică externă a Camerei DeputaÅ£ilor.

După ce presa a readus în discuÅ£ie dosarul Zambaccian, care fusese închis de Parchetul NaÅ£ional AnticorupÅ£ie în 2004, în octombrie 2005 Adrian Năstase le recomanda celor care ‘au ceva de comentat’ pe acest subiect să depună o plângere oficială la Parchet, pentru a putea fi traÅŸi la răspundere pentru denunÅ£ calomnios.

Dosarul Zambaccian a fost deschis în 2004 în urma unei sesizări a Alianţei PNL-PD. În acea perioadă, presa a relatat despre modul în care Adrian Năstase cumpărase în 1998, la un preţ de 25 de ori mai mic decât cel al pieţei, un teren de 700 de metri pătraţi aflat pe strada Zambaccian, situată lângă Televiziunea Română. Jurnaliştii au mai scris că vânzătorul era Gabriel Bivolaru, fost deputat PSD, condamnat la închisoare pentru devalizarea unei bănci.

La începutul lui 2006, presa a descoperit că în declaraţia de avere a lui Adrian Năstase figura o moştenire de un milion de dolari primită în cursul anului 2005. Pentru a pune capăt speculaţiilor pe această temă, Năstase a cerut Parchetului General declanşeze procedurile de verificare a moştenirii, despre care a susţinut că provine de la mătuşa soţiei sale.

La 13 ianuarie 2006, procurorii anticorupţie au extins cercetările în dosarul Zambaccian, pe considerentul că moştenirea primită de soţii Adrian şi Dana Năstase ar putea avea legătură cu achiziţionarea unei părţi a imobilului din strada Zambaccian. În acea perioadă, dosarul Zambaccian se afla în faza actelor premergătoare urmăririi penale.

O lună mai târziu, în 7 februarie, Departamentul Naţional Anticorupţie a dispus începerea urmăririi penale faţă de Adrian Năstase, pentru corupţie şi luare de mită. Năstase a fost acuzat că, în perioada 2001-2004, ar fi uzat de influenţa şi autoritatea ce decurgeau din calitatea de preşedinte al partidului de guvernământ, dar şi de prerogativele funcţiei de prim-ministru, pentru a obţine foloase necuvenite de la Irina Paula Jianu. Procurorii susţin că Adrian Năstase ar fi primit peste 100.000 de dolari, reprezentând contravaloarea unor bunuri importate din China, şi 1.200.000 de lei, reprezentând contravaloarea tâmplăriei din aluminiu şi lemn cu geam termopan, executată la imobilele din Zambaccian şi din comuna Cornu. În schimb, Adrian Năstase ar fi dispus numirea şi menţinerea în funcţiile de inspector general de stat şi preşedinte al Consiliului de Conducere la Inspectoratul de Stat în Construcţii a Irinei Jianu. În opinia lui Năstase, redeschiderea dosarului Zambaccian şi punerea sa sub acuzare de către procurorii anticorupţie au fost făcute la comandă politică.

La finele lunii februarie, procurorii au efectuat mai multe percheziţii în imobilul din Zambaccian. Dat fiind statutul de parlamentar al lui Adrian Năstase, ministrul justiţiei a cerut aprobarea Camerei Deputaţilor privind efectuarea unei percheziţii la apartamentul din Zambaccian şi la casa de la Cornu. În cele din urmă, Adrian Năstase a invitat presa în locuinţa sa din Zambaccian pentru a pune capăt divergenţelor iscate în jurul cererii de percheziţie.

În 23 martie, magistraţii din Comisia specială de cercetare a averilor de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au respins ca inadmisibilă cererea formulată de Adrian Năstase pentru declanşarea unui control privind veridicitatea menţiunilor din declaraţia de avere referitoare la moştenirea soţiei sale, Dana Năstase. Curtea a argumentat că solicitarea nu poate forma obiectul controlului averii deoarece Dana Năstase nu este demnitar.

La 3 octombrie procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie au finalizat prezentarea probelor în dosarul Zambaccian, urmând să trimită rechizitoriul în instanţă.

ROMPRES

Adauga un comentariu

*