Dezbateri privind rolul camerelor agricole în dezvoltarea durabilă a agriculturii româneşti

StaÅ£iunea Slănic Moldova a găzduit, în acest final de săptămână, prima dintre cele trei reuniuni ale seminarului „Rolul camerelor agricole în modernizarea ÅŸi dezvoltarea durabilă a agriculturii româneÅŸti”.

Manifestarea, organizată sub egida Ministerului Agriculturii, Pădurilor ÅŸi Dezvoltării Rurale de revista „Eu.Ro.Com”, a avut drept scop prezentarea ÅŸi dezbaterea proiectului de înfiinÅ£are a unor noi structuri descentralizate menite atât să permită o accelerare a proceselor de restructurare ÅŸi modernizare durabilă din spaÅ£iul rural, dar ÅŸi să faciliteze armonizarea politicilor agricole din România cu politica agricolă comună a Uniunii Europene.

Au fost invitaţi să participe preşedinţi ai Consiliilor judeţene, primari, directori ai Direcţiilor Agricole pentru Dezvoltare Rurală, reprezentanţi ai Agenţiilor de plăţi şi intervenţii în agricultură, oficiilor de consultanţă agricolă, ai asociaţiilor fermierilor, precum şi agenţi economici ce activează în domeniul agricol în judeţele Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mureş, Sibiu, Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Suceava şi Vaslui.

Conform celor discutate, camerele agricole ar urma să fie structuri complexe care vor facilita „în mod semnificativ” activitatea producătorilor agricoli ÅŸi „vor umple golul existent, în prezent, în comunităţile locale”.

„Vizăm înfiinÅ£area unor asemenea instituÅ£ii în toate cele peste 2.000 de comune din România, iar la nivel de judeÅ£ va apărea un oficiu al camerelor agricole, care va avea rolul de consultanţă, consiliere ÅŸi reprezentare”, a spus Sorin Chelmu, secretar general al Ministerului Agriculturii, participant la dezbateri.

Fiecare Cameră Agricolă va avea un consiliu de conducere din care ar urma să facă parte reprezentanţi ai autorităţilor locale, ai producătorilor agricoli, dar şi personalităţile comunităţii respective (cadre didactice, preot). Camerele agricole, instituţii cu personalitate juridică, vor avea şi câte un birou al specialiştilor, fiecare comunitate urmând să decidă ce tip de specialişti are nevoie în funcţie de condiţiile şi caracteristicile zonei, dar şi care îi sunt necesităţile, priorităţile, fiind, astfel, implicată direct în luarea deciziilor pe plan local.

Aceste instituÅ£ii „se vor duce către producătorii agricoli, vor face partea de instruire a acestora, le vor oferi consultanţă, vor avea, în fond, rolul de a reprezenta interesele fermierilor faţă de ‘terÅ£i’ ”, a mai spus Sorin Chelmu, precizând că „reprezentanÅ£ii camerelor agricole vor fi autonomi în relaÅ£ia cu structurile Ministerului Agriculturii, care le va asigura colaborare în materie de informaÅ£ie ÅŸi sprijin în momentele mai dificile”.

Dezbaterile, uneori polemice, au reliefat ÅŸi faptul că această asociere a grupurilor profesionale din domeniul agricol cu lideri ai satelor ÅŸi autorităţi locale ar permite comunităţilor locale să funcÅ£ioneze „ca un business productiv, eficient”.

Alte două asemenea reuniuni de dezbateri privind proiectul unei legi de înfiinţare a camerelor agricole vor avea loc la Buşteni, în perioada 8-10 noiembrie, cu reprezentanţi ai judeţelor din zona de sud, sud-est şi sud-vest a ţării, şi în perioada 16-18 noiembrie la Băile Felix, cu invitaţi din judeţele din partea de vest a României.

ROMPRES

Adauga un comentariu

*