O delegatie suedeza a avut o intalnire cu reprezentanti ai Prefecturii Bacau si ai Agentiei pentru Protectia Mediului pentru a pune la punct un plan de neutralizare a haldelor de fosfogips.
Rezultat nedorit in urma procesului de fabricatie a ingrasamintelor chimice, haldele de fosfogips de langa fostul combinat Sofert se intind pe 16 hectare si cantaresc sase milioane de tone. Haldele sunt niste adevarati munti, care au inceput sa se formeze in urma cu 35 de ani deoarece, spre deosebire de alte combinate chimice din tara, la Bacau, s-a ales formula depozitarii uscate, la suprafata, si nu sub apa, cum se procedeaza in mod obisnuit.
Delegatia suedeza reprezinta o firma de consultanta, specializata in tratarea deseurilor radioactive, care va oferi sprijin partii romane pentru realizarea unui studiu care sa permita accesarea de fonduri nerambursabile pe linie de mediu care sa permita neutralizarea muntelui de fosfogips.
„Deocamdata, suedezii iau contact cu terenul si cu problemele specifice – ne-a declarat Iulian Movila, inspectorul sef al Inspectoratului pentru Protectia Mediului Bacau. Dupa analizarea bazei de date puse la dispozitie de Sofert, vor face analize si vor hotari modul in care se va proceda”.
Protectia mediului ne linisteste
Bacauanii inspira de zece ani emisiile de amoniac si alte substante toxice de la halda de deseuri a combinatului chimic Sofert, insa conducerea Agentiei Regionale de Protectie a Mediului (ARPM) spune ca aceste deseuri nu aduc probeleme de sanatate oamenilor. Doar personalul care lucra pe halda radioactiva era predispus la o degradare a starii de sanatate.
„Fosfogipsul este inscris pe lista substantelor chimice periculoase, dar nu suntem absolut siguri ca s-a procedat intr-un mod corect”, a precizat Iulian Movila, seful ARPM.
„S-au facut studii si s-a constatat ca halda de fosfogips are o radioactivitate mai mare decat fondul natural, dar sub limita de pericol prevazuta de standardele romanesti, respectiv de cele ale Comunitatii Europene.
Pentru ecologizarea celor peste sase milioane de tone de deseuri industriale produse de combinatul chimic sunt necesare in jur de cinci milioane de euro. Vom cauta sa propunem sa fie folosite fonduri structurate, obtinute odata cu intrarea Romaniei in Comunitatea Europeana.” Pana acum, niciun studiu realizat de specialistii bacauani nu a dus la un rezultat.
„Specialistii nostri au facut studii de-a lungul anilor, dar suedezii sunt axati pe problematica radioactivitatii si sunt avantajati si de tehnologia performanta pe care o au la dispozitie,” a tinut sa precizeze seful ARPM.
Faliment in capitalism dupa victoria socialismului
Cele sase milioane de tone de fosfogips de la SC Sofert SA sunt o problema veche de peste 20 de ani pentru managerii care s-au perindat la sefia combinatului. Particularitatea pentru Bacau este aceea ca, in loc sa se uitlizeze solutia “umeda†pentru intrega halda de fosfogips (construirea unui lac in care sa incapa intrega cantitate de deseuri radioactive – n.n.), solutie des utilizata in Occident, proiectantii uzinei au ales-o pe cea mai comoda si anume, depozitarea deseurilor in aer liber, la suprafata.
Comunistii s-au justificat prin optimizarea costurilor de productie, in ideea in care au tanjit dupa aprecierile tovarasului Nicolae Ceausescu.
Dupa anul 1995, odata cu aparitia Legii de Mediu prin care “poluatorul platesteâ€, s-a pus tot mai acut rezolvarea problemei pentru cele 16 hectare de teren contaminate pe care se regasesc milioanele de tone de fosfogips.
Directorul general de la SC Sofert SA, Cornel Carnu, a declarat ca “pe parcursul timpului au fost aduse in discutie mai multe proiecte menite sa neutralizeze actiunea acelor deseuri, dar costurile prea ridicate, de ordinul milioanelor de dolari, au curmat din fasa acele initiativeâ€.
Asa s-a ajuns in situatia ca fostul combinat chimic bacauan sa fie inchis nu numai din cauza datoriilor imense acumulate la bugetul de stat, ci si din pricina neputintei patronilor de a investi cele 25 de milioane de euro, necesare pentru conformitatea planului de mediu al societatii.
Rodica ANDRICI
Razvan BIBIRE
Florin NISTORESCU
