Presedintele ACMM, Silvia Roca, a reusit sa obtina un teren si in satul Pustiana, din comuna Parjol. Dupa cum se mentioneaza in proiect, aici se construieste si va functiona viitorul sediu al AMCM.
A fost o lupta apriga pentru sefia Asociatiei Maghiarilor Ceangai din Moldova. O vreme a fost Anton Ciceu, originar din comuna Cleja, cel care s-a zbatut ani in sir sa-si convinga concetatenii de avantajele invatamantului in limba maghiara. Metodele folosite, dulciuri, rechizite scolare, excursii gratuite in Trandsilvania sau chiar in Ungaria, au atras numerosi parinti si copii. Unul din „servantii” sai a fost Andrei Duma.
Cu timpul, acesta a capatat vederi mai largi si, sprijinit finaciar de cunostinte din tara si strainatate, a infiintat Fundatia „Siret – Cleja”. L-a adus langa el pe Attila Hegyeli, ca „profesor” de limba maghiara. Dupa o convietuire acceptabila, intre cei doi au intervenit neintelegeri, cu urmari in instanta, al caror ecouri au ajuns la „urechile” Budapestei.
Atunci, Attila s-a retras din „Casa Maghiara” si a devenit membru al Asociatiei Maghiarilor Ceangai din Moldova, trecand la reorganizarea sistemului privat de invatare a limbii maghiare la „cote superioare”, devenind „coordonatorul programului de invatamant pentru ceangai”. Dupa Anton Ciceu, la conducerea AMCM a fost un timp Andrei Borto, care l-a avut ca vicepresedinte pe Attila Hegyeli.
In prezent, la conducerea Asociatiei se afla Silvia Roca, iar sediul se afla in municipiul Bacau. Presedintele AMCM Bacau, Silvia Roca, ne-a declarat: „La Pustiana avem peste 350 membri si de aceea am considerat ca este important sa construim o astfel de casa. Intentionam ca pana in luna mai s-o dam in folosinta”.
Silvia Roca ne-a mai spus ca asociatia este a Maghiarilor Ceangai (!) din Romania si nu a Ceangailor Maghiari! Cu alte cuvinte, toti ceangaii din judet sunt mai intai maghiari si apoi ceangai. Conform ultimului recensamant, la Balcani sunt 111 maghiari si 185 ceangai, la Cleja, 108 maghiari si 63 de ceangai, la Parjol 370 maghiari si 81 ceangai. Sa intelegem ca toti locuitorii comunei Parjol sunt membri AMCM? In marea lor majoritate, ei spun ca nu.
ACMM a cumparat terenuri cu sprijinul Budapestei
In momentul de fata, in satul Pustiana, din comuna Parjol se construieste o cladire despre care locuitorii stiu ca se vrea a fi un fel de o „casa sociala”.
Realitatea este insa cu totul alta si ascunde adevaratele intentii ale celor din conducerea ACMM. Conform proiectului avizat atat de Consiliul Local Parjol, cat si de Consiliul Judetean, beneficiar este „Societatea Maghiara de cultura din Transilvania, pentru ACMM Bacau”. Ordonator de creddite este tot Societatea respectiva, „EMKE”.
Constructia „va adaposti sediul social pentru filiala din Pustiana a ACMM”. In aceasta cladire ar urma sa se desfasoare activitati cu caracter specific culktural (biblioteca, expozitie etnografica permanenta, acces internet, reuniuni) si „functiuni conexe” (turism rural).
Suprafata de 705 mp pe care se inalta aceasta constructie a fost cumparata de la Ileana I. Spataru si Petre Spataru, din Pustiana, de catre EMKE, cu sprijin financiar de la Budapesta. De lucrari se ocupa Dumitru Nistor si sunt implicati direct siu Silvia Roca si Attila Hegyeli.
Terenuri cumparate la Vladnic si Frumoasa
Este cunoscuta deja presiunea exercitata de ACMM asupra Inspectoratului {colar Judetea Bacau si asupra Bisericii catolice de a se introduce in cat mai multe localitati rurale din judet a invatamantului cu predare in limba maghiara si a oficierii slujbelor religioase in limba lui Attila. Si nu se poate spune ca in multe cazuri a avut sorti de izbanda.
Acum insa, atentia ACMM, beneficiind de bani sositi pe diferite cai, sponsorizari, constructii de sedii, excursii, pentru cumpararea de terenuri in diferite comune ale judetului unde ar urma sa functioneze cate o filiala a Asociatiei.
Astfel, din cate cunoastem, pana in acest moment, au fost cumparate terenuri in satul Vladnic, din comuna Parincea, unde a fost achizitionata o suprafata de 1689 mp de la Stefan Cioroaba, la Frumoasa a fost cumparata o casa, la Faraoani un teren, si se intentioneaza acelasi lucru in satul Arini, din comuna Gaiceana.
D. MINDIRIGIU
unde au disparut getii din Dacia libera, si-au luat cu totii zilele?
Sunt din aceasi origine dar mi-am dat seama ca limba maghiara nu-mi foloseste la nimic bun,mai ales ca traim in Moldova de peste 500 de ani fara conflicte etnice, si dintr-o data sa ma numeasca ungur fara voia mea ,este o rusine. Trebuie sa aruncam o privire in istoria ungurilor de ieri si de azi, analizam bine si ajungem la concluzia ca sunt un popor foarte agresiv. Daca voi adepti ai ungurilor doriti batai cu paru’ in mana cum au procedat ungurii din Tg. Mures in urma cu 20 de ani, nu va ramane decat sa o faceti, dar nu incercati sa convigeti si pe altii. Si in privita bisericii Catolice de a tine slujbele in ungureste ma opun total, as prefera mai degraba in limba Latina. Noi nu avem nimica in comun cu nici un Ungur, obiceiul alimentar este din nord vestul Romaniei, portul popular o cobinatie vesela de Bucovina si Maramures, dansuri Regatene,obiceiuri de iarna Celtice, si o limba ungureasca invatata in fuga si fortata de la spate ulterior completata cu romaneste. Aceasta actiune de maghiarizare nu este decat un numar de voturi pentru UDMR. Eu cred ca inteligenta a fost inpartita nedrept dar in momentul in care ai primit mai putin atunci incearca sa te multumesti cu cat ai primit. ;Fericiti cei saraci cu duhul ca aceia vor intra in inparatia cerului; Istoria noastra a inceput de la Stefan cel Mare si se termina aici cu voi care vreti sa schimbati lumea. As scrie mai mult dar lipseste spatiu de desfasurare. Dar daca totusi mai doriti va rog frumos sa ma solicitati cu o tema fixa de exemplu :Ceva despre unguri: ca tare a-i iubesc. Sau sa-mi da-ti o sarcina ca sa conving oamenii sa invete ungureste de la Bacau in jos. Va multumesc.