Fratii lautari

lautari bacauFormatia “Fratii Munteanu” este, de fapt, compusa din doi frati, Remus si Bebe, si unchiul lor, Udila. Fiind majoritari, Remus si Bebe si-au impus calitatea in denumirea trio-ului, iar unchiul lor minoritar s-a supus “vointei populare”.

In numele tatalui

Daca ii intrebi de cata vreme sunt lautari, cei trei vor incepe calcule complicate, bazandu-se pe fapte scoase incet-incet din labirintul amintirilor. In cele mai multe, este prezent Victor, tatal celor doi frati.

“Probabil ca provenind dintr-o familie de lautari, am avut muzica in sange. In casa, mereu cantam, bateam ritmuri in orice, pana cand intr-o zi mama i-a spus tatei sa faca ceva sa invat un instrument, pentru ca e pacat de inclinatiile mele. Peste numai doua zile, tata a venit acasa cu o frumusete de clarinet.

Tin minte si acum cutia, frumoasa ca o jucarie extraordinara. M-am atasat imediat de instrument, iar de-atunci pot sa spun ca am devenit muzicant”, ne-a povestit Remus, solistul vocal.

Povestea lui Bebe e un pic diferita. El a invatat mai intai clarinetul, acelasi pe care il avea si fratele sau. Pana cand, la o nunta, in urma cu vreo 20 de ani, varul sau l-a rugat sa treaca la clape, pentru ca el era ocupat cu strigarea darului. Atunci, unul dintre unchii lui Bebe i-a spus lui Victor: “Uite la ala micu, cum tine ritmul la orga!”.

Vocea lui Bebe ni s-a inecat de emotie cand ne-a povestit in continuare: “Dupa o zi, tata s-a intors acasa cu o orga electronica nou-nouta, cumparata atunci. De-atunci am ramas clapar. Fireste, fiecare dintre noi poate canta la mai multe instrumente (orga, trompeta, saxofon, clarinet, acordeon) si ne completam in functie de nevoile de moment”.

Marius si Bebe au fost luati de tatal lor la primele nunti “sa invatam si noi care este mersul unei astfel de petreceri, atmosfera, ce se cere. Iar tata ne-a zis de fiecare data sa vedem si noi cum se castiga o paine”. La care Bebe a adaugat: “Eu vreau sa-l fac pe fiul meu preot. De aceea il duc mereu la biserica, sa slujeasca, sa se familiarizeze cu viata religioasa. Aplic invatatura tatalui meu”.

Victor nu a cunoscut niciodata notele, era doar un ins talentat, cu ureche muzicala si memorie foarte buna.

Cu totul altfel stau lucrurile cu fiii sai, care au absolvit Liceul de Muzica si au urmat si cursurile Scolii Populare de Arta. Ca fiecare parinte, Victor a vrut sa le dea copiilor lor tot ceea ce este mai bun. Daca el n-a avut parte de carte, fiii sai sa aiba. Daca el a dus-o greu, copiii sai sa o duca mai usor.

La fel ca minerii

Udila (47 ani) este cu 12 ani mai mare decat Remus si cu 15 decat Bebe. El a facut la vremea lui Scoala Populara de Arta, si-a luat certificat de muzicant, dupa ce i s-a destramat visul de a ajunge militian.

“Invatam bine, dar nu s-a putut, asa erau vremurile. Daca n-am putut sa fiu in Politie, m-am dedicat trup si suflet muzicii. Stiam, din familie, sa cant la acordeon. Asa ca mi-a fost mai usor sa invat mersul unei formatii”, ne-a povestit Udila.

“Prima data am fost in formatie de intreprindere, la IMU. Ehei!… Am luat locul 2 pe judet, dupa formatia Casei de Cultura. Mai tarziu am fost si la Casa de Cultura si am stat un an jum’ate. Pana la urma am ajuns la restaurant. Acolo am sarit de la salariu mic, de 1600 lei, la unul de 5000 lei. Erau bani, nu gluma, plus ca mai pica si un bacsis pe ici, pe colo. Dar si munca grea, fara odihna, inclusa in categoria celor mai grele grupe, laolalta cu minerii”, si-a depanat Udila povestea.

Oriunde, orice si oricand

Formatia “Fratii Munteanu” este multumita de locul in care canta de obicei, Crama Comalrid. “Acustica aici este foarte buna”, decreteaza Remus. Trupa lucreaza in actuala foarmula de 15 ani, este remarcabil de bine inchegata.

“Fratioare, meseria asta trebuie sa o faci din tot sufletul si sa ai talent. Dar asta n-ar insemna nimic fara multa repetitie. Moda este mereu alta, trebuie sa inveti toate noutatile si stilurile”, ne lamureste Remus, care pare si la interviu solistul vocal al trio-ului.

“Fratii Munteanu” canta la fel de bine toate genurile. La nunti, dupa o trecere in revista a tuturor stilurilor, ei intuiesc repede ce doreste majoritatea petrecaretilor si se axeaza pe tipul respectiv de melodii.

Ei sunt siguri ca datorita acestui lucru toate nuntile sau petrecerile la care au catat au fost reusite. Sigur, pentru asta iti trebuie experienta in meserie si sa fii harsit in viata. Dar si harnicie: “La orice ora din zi si din noapte, suntem gata sa pornim la datorie, unde vrea clientul. Avem doua randuri de scule, veselie si bunavoie cat cuprinde”.

Marius FUNDULEA
contact_marafilm@yahoo.com

Comentarii

  1. este ceal mai tare si bravo lor si io vreau sa fac asta daca ami ajuta dzeu

  2. succes an continuare

  3. ami doresk sa cant la orga cel mai mult sper k visu sa mi se anplineask

Adauga un comentariu

*