La aproape patru ani de la evenimentele de la Orbic – Buhusi, când doi rromi au fost impuscati mortal in confruntarea cu fortele de ordine, lucrurile par a se fi linistit. Politistii umbla cu manusi, primaria a primit ordin sa-i ajute pe rromi, ONG-urile trimit ajutoare… Nu e suficient – spun rromii.
Daca vorbesti de rromii din Buhusi, trebuie sa faci referire la trei categorii distincte: cei din oras, cei din Colonia Bistritei si cei din Orbic. Ultimii sunt, de departe, cei mai cu mot. Povestea lor e si simpla si complicata. Au ocupat ilegal o portiune din Dealul Orbicului si si-au construit case pe un teren cu interdictie la constructii din cauza alunecarilor de teren. Pentru ca nu aveau ce mânca, s-au apucat de furat.
Au devenit in scurt timp spaima satelor din zona, unde li s-a dus buhul de „haiduci”. Totul a culminat cu evenimentele din decembrie 2002, când fortele de ordine au incercat sa captureze mai multi urmariti. In inclestarea care a avut loc atunci au fost impuscati doi rromi iar mai multi politisti si localnici au fost raniti.
Politia actioneaza cu manusi
Dupa patru ani lucrurile s-au schimbat. Orbicul nu e chiar cel mai cuminte catun din România, insa infractionalitatea a scazut. O recunoaste seful politiei buhusene, subcomisar Ioan Chiriloi. El spune ca pentru a sae ajunge aici a trebuit ca politia sa-si schimbe metodele. „M-am opus categoric sa se mai intre cu forta in Orbic” – spune el. S-a mers cu masuri graduale pe principiul ca degeaba li se dau amenzi pe care rromii nu le pot plati.
Cei care erau cautati pentru a executa pedepse cu inchisoarea au fost convinsi de rude sa se predea, iar in unele cazuri s-a acceptat ca urmaritii sa petreaca acasa Pastele sau alte sarbatori si dupa aceea sa vina sa se predea la Politie.
„La nivelul orasului Buhusi am avut 29 de mandate din care am executat 26, insa numai cinci erau din Orbic” – spune subcomisarul Chiriloi. Din cei cinci, unul singur e la domiciliu. Cei mai multi urmariti au plecat in Italia la munca.
Principala problema – educatia
In Orbic, celor care si-au construit ilegal case, Primaria le-a facut contracte de inchiriere. Li s-au pus pubele de gunoi, copiii au fost inscrisi la scoala si la gradinita. Exista o clasa in care copiii de rromi ramân si dupa ore pe principiul „scolii de dupa scoala”.
Cam toata lumea are acum acte de identitate. Exista un mediator sanitar care colinda casele rromilor toata ziua. Un rrom se pregateste sa devina politist comunitar. „Principala problema e educatia” – spune viceprimarul Vasile Zaharia. „Daca vom porni pe drumul educatiei nu vor mai fi probleme”.
Comunismul n-a murit la Orbic
Rromii din Orbic nu au de munca. Au cazier si e greu sa-si gaseasca un serviciu. 20 s-au inscris pentru posturi de paznici la Hidroconstructia, insa doar doi au primit acceptul sa devina agenti de paza. Multi traiesc din ajutorul social si din alocatiile copiilor.
Mai sunt ONG-uri care-i mai ajuta. Asociatia Ovidiu Rom a trimis lapte praf si vitamine pentru copii si a platit taxele pentru cartile de identitate. Plus rechizite si imbracaminte pentru copiii care au si o gustare la ora 12.00 la scoala.
Insa rromii nu sunt multumiti. Ar mai vrea sa li se faca strazi pietruite pe coastele de deal, sa vina Primaria sa le faca fântâni si sa le gaseasca locuri de munca.
Razvan BIBIRE