Stolojan, numaratoare inversa

PDL Bacau si-a lansat, cu pompa, garnitura de candidati la alegerile parlamentare. La evenimentul care a avut loc duminica, in parcarea stadionului municipal, a participat si conducerea centrala a partidului. Cu exceptia lui Vasile Blaga, Boc, Videanu, Stolojan si Flutur au venit la Bacau pentru a povesti activului de partid, adunat din patru zari cu arcanul, cum vor lua bani de la bogati si-i vor da calicilor acestei tari. Nu-i putin lucru sa “anesteziezi” câteva sute de oameni cu o placa retorica atât de forjata si, in consecinta, expirata. Boc a declarat ca prima masura pe care o va impune viitorul Guvern al PDL va fi suprimarea pensiilor parlamentarilor, asta dupa ce deputatii pedelisti au votat la doua mâini respectiva lege, la ora trecerii ei prin Legislativ. In plus, toate celelalte alocutiuni au sfârsit, invariabil, prin a-l indica pe Stolojan drept “premierul asteptat” al tarii. Este uimitor cum PDL se agata in continuare de imaginea ramolita si incaruntita a roboticului Stolojan. Fostul liberal este singurul pedelist, cu exceptia lui Basescu, care poate trage partidul dupa el. E drept, Stolojan este o locomotiva de un gabarit ceva mai redus, dar mereu pregatita de a fi trecuta pe o linie secundara, daca circumstanta politica o cere. Mi-e teama, totusi, ca Stolo si-a irosit ultimul cartus in duelul europarlamentarelor când, cu PLD, a canibalizat en gros voturile PD-ului, fapt ce a dus la crearea ulterioara a strutocamilei PDL. Stereotipurile si cliseele au inundat discursurile pedelistilor la adunarea de duminica. N-am mai auzit de mult timp o asemenea gargara cu teme politice atât de inveterate: de la logoreea nepereche a lui Boc care, daca nu este intrerupt, poate vorbi si 48 de ore incontinuu, pâna la “defilarea” cu eterna promisiune electorala Stolojan, tinuta in viata de medicamente si de legenda unei competente administrative inca nedovedita pe plan intern. Ca votant m-am cam lamurit cum e cu bunele intentii ale portocaliilor si m-am cam saturat de epidemiile de isterie pe care reusesc sa le genereze si care intuneca suplimentar cugetul si-asa prea odihnit al electoratului nostru ignorant peste poate. Partidul e in vrie, iar oamenii lui o stiu. Nimic din forta si vigoarea de dupa “reintronizarea” prezidentiala a lui Basescu, in urma referendumului de demitere a sa; nimic din creativitatea de odinioara a mesajelor politice. Aceeasi bataie pe burta cu promisiuni incredibile, aceleasi figuri, aceeasi registri de atac. Nimic nou. Privindu-l pe premierul de serviciu al PDL ma incearca senzatia pregnanta ca omul nu are puterea sa ajunga la finis, ca undeva, in laboratoarele din culise, se coace o noua lovitura de teatru. In ceea ce-l priveste, Stolojan e primul care-o stie.
Lucian BOGDANEL