Legenda martisorului

Legenda Martisorului

In folclorul romanesc exista mai multe mituri legate de martisor si motivele sarbatoririi acestuia.
Se spune ca atunci cand se afla la pascut cu turma sa de oi, Baba Dochia – Sfanta Martira Evdokia din calendarul bizantin – a legat un fir de ata de o para gasita din intamplare pe islaz chiar in ziua de 1 martie. Astfel, aceasta a devenit prima persoana din istorie care a purtat un martisor la inceput de primavara. Din acest motiv, in unele regiuni nu se lucreaza in ziua de 1 Martie, pentru a nu o supara pe Baba Dochia, care sa trimita iarna si gerul inapoi.
Un alt mit spune ca, pe vremuri, soarele lua chipul unui fecior mandru, care a fost rapit de un zmeu si inchis intr-o temnita. Un tanar a luptat pentru eliberarea soarelui timp de 3 anotimpuri – vara, toamna si iarna – pana cand a reusit in sfarsit sa-l invinga pe zmeu. Odata cu revenirea soarelui pe cer, natura a reinviat. Insa viteazul n-a mai ajuns sa se bucure de promavara, sangele sau cald s-a scurs pe zapada alba topind-o si rasarind flori albe – ghioceii. De atunci, tinerii flacai sunt indemnati sa impleteasca doua fire de lana, unul alb si unul rosu, pe care sa le daruiasca fetelor dragi. Rosul simbolizeaza dragostea si sacrificiul salvatorului soarelui, iar albul emana puritatea ghiocelului, vestitorul primaverii.
In Republica Moldova, legenda spune ca, in prima zi a lunii martie, frumoasa Primavara a iesit la marginea padurii si a observat cum, intr-o poiana, intr-o tufa de porumbari, de sub zapada rasare un ghiocel. Ea a hotarat sa-l ajute si a inceput sa dea la o parte zapada si sa rupa ramurile spinoase. Vazand aceasta, Iarna s-a infuriat si a chemat vantul si gerul sa distruga floarea. Ghiocelul a inghetat imediat. Primavara a acoperit apoi ghiocelul cu mainile ei, dar s-a ranit la un deget din cauza maracinilor. Din deget s-a prelins o picatura de sange fierbinte care, cazand peste floare, a facut-o sa reinvie. In acest fel, Primavara a invins Iarna, iar culorile martisorului simbolizeaza sangele ei rosu pe zapada alba.
Si in Bulgaria legenda Martisorului este foarte veche, datand din perioada primului han. Pe cand sora sa si fratele sau se aflau in prizonierat, hanul le-a trimis un soim care avea legat un fir de ata alba pentru a-i instiinta ca ii va ajuta sa evadeze. Cei doi au reusit sa fuga, insa in apropiere de malul Dunarii, el a fost ucis de urmaritori si ea atunci a dat drumul soimului care avea legat de picior firul de ata alba inrosit de sangele fratelui sau, pentru a-i da de veste hanului despre moartea fratelui. La aflarea vestii, de durere, hanul a poruncit ostasilor sa poarte un fir de lana alba si unul de lana rosie pentru a-i feri de necazuri, eveniment care ar fi avut loc la 1 Martie 681.
Cercetari arheologice efectuate in România, la Schela Cladovei, au scos la iveala amulete asemanatoare cu martisorul datand de acum cca. 8 000 ani. Amuletele formate din pietricele vopsite in alb si rosu erau purtate la gat. Documentar, martisorul a fost atestat pentru prima oara intr-o lucrare de-a lui Iordache Golescu. Folcloristul Simion Florea Marian presupune ca in Moldova si Bucovina martisorul era compus dintr-o moneda de aur sau de argint, prinsa cu ata impletita alb-rosu si era purtat de copii in jurul gatului. Fetele adolescente purtau si ele martisor la gat in primele 12 zile ale lui martie, pentru ca mai apoi sa il prinda in par si sa-l pastreze pana la sosirea primilor cocori si inflorirea arborilor. La acel moment, fetele isi scoteau martisorul si-l atarnau de creanga unui copac, iar moneda o dadeau pe casa. Aceste “ritualuri” asigurau un an productiv.
In unele judete ale României, martisorul este purtat doar primele doua saptamâni. In localitatile transilvanene martisoarele sunt atarnate de usi, ferestre si de coarnele animalelor domestice intrucat se considera ca astfel se pot speria duhurile rele. In judetul Bihor se crede ca daca oamenii se spala cu apa de ploaie cazuta pe 1 martie, vor deveni mai frumosi si mai sanatosi. In Banat fetele se spala cu apa de la zapada topita pentru ca sa fie iubite. Tot aici, fetele sunt cele care ofera martisoare baietilor – in mod traditional martisoare facute de ele insele. In Dobrogea martisoarele sunt purtate pana la sosirea cocorilor, apoi aruncate in aer pentru ca fericirea sa fie mare si inaripata. In zona Moldovei pe 1 martie se ofera martisoare baietilor de catre fete, acestia oferind la randul lor fetelor martisoare de 8 martie.
Sarbatoarea martisorului se poate intalni in zona Balcanilor la Aromâni si Megleno-Români, precum si la Bulgari care o numesc Martenita si deasemenea in Macedonia si Albania.

Adauga un comentariu

*