BOBOTEAZA, botezul lui Iisus Hristos, este sărbătorită de calendarul ortodox pe 6 ianuarie. Boboteaza este una dintre cele mai importante sărbători ale anului pentru creştini. La fel de importante sunt şi pregătirile pentru ziua de Bobotează, precum şi tradiţiile şi obiceiurile din Ajunul Bobotezei. În Ajunul Bobotezei, oamenii şi gospodăriile se purifică prin stropirea cu apă sfinţită. În ziua de dinaintea Bobotezei, preotul umblă din casă în casă pentru a sfinţi locuinţele oamenilor, stropind încăperile cu apă sfinţită cu ajutorul unui mănunchi de busuioc. În cazul în care arunci gunoiul afară din casă imediat după ce a plecat preotul înseamnă că ai alungat tot răul din casa ta. In ziua de dinaintea Bobotezei, fetele nemăritate postesc ca să aibă parte de soţi buni şi cuminţi, iar soţiile fac piftie ca să le fie tot anul faţa fragedă ca piftia.De asemenea, în seara de dinaintea Bobotezei, tinerele fete îşi leagă pe inelar un fir roşu de mătase şi o rămurică de busuioc şi pun busuioc sub pernă pentru a-şi visa ursitul. Tradiţia populară spune că fetele care cad pe gheaţă în ziua de Bobotează pot fi sigure că se vor mărita în acel an. Obiceiul specific acestei zile este colindatul cu Chiraleisa, în care grupuri de băieţi înconjurau casele, grajdurile şi anexele sătenilor sunând din clopoţei, tălăngi ori fiare vechi, rostind în cor versurile: „Chiraleisa,/ Spic de grâu / Până-n brâu, / Roade bune, / Mană-n grâne”. Iordănitul este un obicei practicat de feciorii satului care umblă întreaga noapte de Ajun pe la casele sătenilor ce au fete de măritat şi le fac urări de sănătate şi belşug, stropindu-le cu apă sfinţită. În Ajunul Bobotezei, se pregăteşte o masă asemănătoare cu cea din Ajunul Crăciunului. Se pregătesc alimentele şi nimeni nu se atinge de bucate până când preotul nu sfinţeşte masa. De pe masă nu trebuie să lipsească piftia de porc, prunele fiert sau fasolea bătută. Pentru a fi sănătos tot anul, trebuie să guşti obligatoriu din aceste bucate.