În strânsă legătură cu imaginea pe care o au despre capacităţile proprii, şi aşteptările financiare pentru primul loc de muncă depăşesc suma pe care mulţi angajatori sunt pregătiţi să o ofere, informează Agerpres. Concluziile fac parte dintr-un raport mai amplu, realizat de compania de consultanţă Deloitte în 11 ţări şi cu aportul a peste 4 mii de studenţi sau absolvenţi din instituţii de învăţământ cu profil economic din marile oraşe. România s-a alăturat proiectului la sfârşitul anului trecut, fiind inclusă în cea de-a 3-a ediţie a raportului „Primii paşi pe piaţa muncii”. „Răspunsurile studenţilor români confirmă concluziile raportului regional; în general, tinerii au tendinţa de a-şi supraevalua competenţele înainte de primul lor contact cu realitatea din câmpul muncii, fapt ce este confirmat şi prin experienţa noastră de recrutare. Este o atitudine specifică vârstei, cu toţii ne aducem aminte de propriul entuziasm din anii facultăţii. Dusă la extrem, însă, atrage riscul dezamăgirii în viaţa reală, atunci când angajatorii nu le confirmă opinia pozitivă pe care o au despre calităţile şi abilităţile personale, fie la momentul interviului de selecţie, fie ulterior, la evaluarea performanţelor“, a declarat Carmen Baibarac, manager resurse umane în cadrul Deloitte România.
Astfel, potrivit studiului, peste 80% dintre respondenţi se autoevaluează ca având abilităţi „bune şi foarte bune“ de analiză, de comunicare, interpersonale, de orientare spre rezolvarea problemelor, de învăţare şi lucru în echipă. Chiar şi o competenţă pe care în general studenţii şi-o dezvoltă prea puţin – delegarea şi coordonarea activităţii altora – este autoevaluată ca fiind „bună sau foarte bună“ de către peste două treimi dintre respondenţi. Totodată, 79% dintre studenţii participanţi la studiu consideră că aportul lor valoric pentru angajatorul actual sau viitor este „ridicat sau foarte ridicat“. În strânsă legătură cu imaginea pe care o au despre capacităţile proprii, şi aşteptările financiare medii pentru primul loc de muncă depăşesc suma pe care mulţi angajatori sunt pregătiţi să o ofere, fiind mai ridicate decât salariul mediu pe economie în România. In acelaşi timp, aproape jumătate dintre respondenţi consideră că pregătirea de care beneficiază în cadrul instituţiilor de învăţământ superior este „slabă sau foarte slabă“, comparativ cu responsabilităţile lor profesionale viitoare.
Totodată, raportul arată că tinerii valorizează munca în aceeaşi măsură cu generaţiile mai înaintate în vârstă, contrazicând convingerea comună conform căreia „tinerii de astăzi” sunt mai aplecaţi către distracţie şi timp liber. „În realitate, ei valorizează munca suficient de mult, încât majoritatea respondenţilor sunt dispuşi să se transfere – fie în ţară, fie în străinătate – în scopul obţinerii unui loc de muncă atractiv“, subliniază concluziile raportului.
