3 aprilie, Ziua Jandarmeriei Romane

 

Arma de traditie, Jandarmeria Romana a aparut in epoca moderna, in cadrul procesului istoric al formarii si dezvoltarii societatii romanesti, din necesitatea existentei unei forte menite sa actioneze pentru mentinerea si realizarea ordinii interne. Aniversam anul acesta implinirea a 160 ani de la infiintarea Jandarmeriei Romane. Jandarmeria Romana apare pentru prima data in Moldova. Prin Ofisul numarul 13, din 17 februarie 1850, in baza Conventiei de la Balta-Liman, Grigore Alexandru Ghica deschidea prima adunare a Divanului Obstesc, iar la 25 februarie 1850, printr-un alt Ofis, solicita luarea in discutie a proiectului legii privind reformarea Corpului slujitorilor in jandarmi. La 3 aprilie 1850, in Moldova, domnitorul Grigore Alexandru Ghica promulga Legiuirea pentru reformarea Corpului Slujitorilor in Corp de Jandarmi, lege care dadea statut juridic acestei arme, legitimand-o in fata celorlalte arme si a natiunii romane. Aceasta zi marcheaza nasterea Jandarmeriei in spatiul romanesc si devine, prin Legea Organica a Jandarmeriei Romane, din 5 iunie 1998, Ziua Jandarmeriei Romane. Despre inceputurile Jandarmeriei in Tarile Romane exista putine izvoare documentare. Termenul, ca atare, asa cum rezulta din documentele vremii, apare in a doua jumatate a secolului al XVIII-lea, alaturi de cel de slujitor si straja pamanteana, fara a se face o delimitare precisa intre ele. Procesul istoric al formarii si dezvoltarii societatii romanesti a impus existenta unor forte menite sa actioneze pentru mentinerea si restabilirea ordinii publice. La 1 septembrie 1990 a fost infiintat la Bacau, Batalionul 40 Jandarmi Bacau, unitate subordonata Brigazii 16 Jandarmi Bacau, alaturi de Batalionul 37 Jandarmi Bacau, compania A.L.A.T. si cinci detasamente de jandarmi in tot atatea judete din Moldova. De mentionat ca, la data respectiva, Brigada 16 Jandarmi avea ca zona de responsabilitate judetele Bacau, Botosani, Suceava, Neamt, Vrancea si Galati. Unitatea a functionat pana la data de 25 septembrie 1998, cand a intrat in vigoare noua organizare a Comandamentului de Jandarmi Teritorial Bacau si a unitatilor din subordine. Ca urmare, Batalionul 40 Jandarmi Bacau s-a transformat in Comandamentul de Jandarmi Judetean Bacau, iar Batalionul 37 Jandarmi a luat denumirea de Batalionul Jandarmi Mobil Bacau. Ulterior, pe 8 aprilie 2005, a luat fiinta Gruparea de Jandarmi Mobila Bacau, care, alaturi de Inspectoratul de Jandarmi Judetean Bacau, este subordonata Inspectoratului General al Jandarmeriei. Comandanti ai Brigazii de Jandarmi Bacau au fost lt.col. Florin Napa si general de brigada Tudor Cearapin. Comandantii C.J.T. Bacau au fost general de brigada Tudor Cearapin, pana in 1999, si general de brigada Nicolae Gheorghe Rugina pana in 2005. Conform Ordinului M.A.I. nr. I/0550 din 1.07.2003, incepand cu data de 28.07.2003, Batalionul Jandarmi Mobil Bacau s-a desfiintat si s-a constituit din aceasta unitate, Gruparea Mobila de Jandarmi, sef al acestei grupari fiind col. Vasile Danila, urmat de col. Viorel Cristea iar in prezent de col. Vasile Enache. Comandantul CJT Bacau a fost pana in 2005, col. Vasile Enache. Apoi, conform Legii nr. 550/2004, privind organizarea si functionarea Jandarmeriei Romane si Ordinului M.A.I. nr. I / 0534 din 8.04.2005, incepand cu 1.05.2005, Comandamentul de Jandarmi Judetean Bacau s-a transformat in Inspectoratul de Jandarmi Judetean, inspector sef fiind general de brigada Nicolae Gheorghe Rugina, actualmente adjunct al sefului Jandarmeriei Romane, IJJ Bacau fiind condus acum de lt.col. C. Badita. Cu toata criza pe care a traversat-o, Jandarmeria judetului Bacau si-a indeplinit atributiile si misiunile care i-au fost incredintate, indiferent de denumirile avute. Considerata ca arma de elita, activitatea Jandarmeriei a fost si este de mare importanta, atat in timp de pace, cat si in timp de razboi, prin multitudinea misiunilor incredintate si inaltul profesionalism cu care au fost si sunt indeplinite. Jandarmeria judetului Bacau a fost si este o institutie publica cu o contributie memorabila la mentinerea ordinii si linistii publice, fiind un garant al statului de drept si nu un instrument de opresiune, cum a fost catalogata intr-o anumita perioadade istorie.


Adauga un comentariu

*